Vila lui Adrian Corduneanu ar putea fi demolată de Primăria și Poliția din Iași! Casa a fost construită fără autorizație

Adrian Corduneanu, cunoscut drept  „Beleaua”, este liderul clanului interlop Corduneanu din Iași. Acesta a ajuns la conducere după ce fratele său, Costel, s-a stins din viață în 2024.

Adrian Corduneanu s-a confruntat cu numeroase probleme cu legea, fiind cercetat și condamnat pentru înșelăciune, cămătărie, șantaj și intimidare. La sfârșitul lunii noiembrie, acesta și soția sa, Ramona, alături de fiul lor de 15 ani, Bebe, au fost în centrul unui episod violent.

Povestea a început astfel: un bărbat a spart geamul casei familiei Corduneanu  după o ceartă pe TikTok. Apoi, Adrian, Ramona și Bebe au plecat în urmărirea acestuia, prinzându-l pe strada Hotin din Iași, unde l-au bătut cu un par. Totul s-a întâmplat în apropiere de sediul DIICOT. Victima, Marius Mantu, are nevoie de 70 de zile de îngrijiri medicale, având fracturate ambele picioare în zona tibiei și a gleznei.

Citește și: Bărbatul pe care Adrian Corduneanu și soția lui l-au bătut, filmat în timp ce spărgea geamurile casei. VIDEO

Alte articole

Ramona Corduneanu, soția lui Beleaua, nu scapă de probleme. Femeia este implicată într-un nou dosar

O nouă belea pentru Adrian Corduneanu şi soţia sa. Ce au decis judecătorii

Corduneanu a fost arestat pentru 30 de zile, iar soția acestuia, Ramona, figurează ca pârât într-un dosar înregistrat la Judecătoria Iași pe 21 iulie 2022, în timp ce reclamanți sunt Primăria și primarul din Iași, Poliția Locală Iași și Direcția de Arhitectură și Urbanism Iași.

În dosar se arată că reclamanții au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Ramona Corduneanu, în calitate de executant și curator al celor trei minori-proprietari, să se dispună desființarea lucrărilor de construcții realizate fără autorizație, constând în construire locuință individuală, demolare imobil existent, împrejmuire teren și foișor, edificate în curtea în care se află vila din Iași a familiei. S-a mai cerut aducerea imobilului la starea inițială, stabilirea unui termen limită de executare a măsurii și încuviințarea ca, în caz de neexecutare, aceasta să se realizeze prin grija primarului, cu sprijinul organelor de poliție, notează Fanatik.

Prin procesul-verbal 04.08.2021, întocmit de agentul constatator al Serviciului Control Urbanism Afișaj Stradal din cadrul Poliției Locale -Iași, s-a sancționat pârâta Ramona Corduneanu pentru executarea de lucrări fără autorizație de construire, aplicând amendă de 2.000 lei și stabilind măsura intrării în legalitate până la 03.02.2022. Întrucât măsura nu a fost respectată, conform adresei Direcției de Urbanism nr. 14225/22.02.2022, s-a promovat prezenta acțiune. Reclamanții au invocat caracterul continuu al contravenției, menționând că lucrările sunt considerate nefinalizate juridic în lipsa unei autorizații valabile și a recepției finale. În final, s-a solicitat în mod expres aplicarea art. 32 din Legea nr. 50/1991 privind măsura desființării, arătând că autoritățile publice locale au calitate procesuală activă și obligația legală de a sesiza instanța.

Ramona Corduneanu a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, precum și obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată, susținând că nu este culpa sa în ceea ce privește executarea lucrărilor fără autorizație, întrucât procedura administrativă de autorizare fusese inițiată anterior vânzării terenului de către vechea proprietară, iar în prețul vânzării s-a inclus cesiunea dreptului asupra autorizației în curs de emitere, conform dispoziției primarului din 27.11.2020, care a instituit și dreptul de uzufruct în favoarea bunicii minorelor până în anul 2028.

Ramona Corduneanu a susținut că a continuat demersurile de intrare în legalitate, în numele minorilor, începând cu depunerea cererii pentru certificat de urbanism în februarie 2021, urmată de documentație completatoare în martie, mai și iulie 2022, inclusiv bonuri de înregistrare, necontestând procesul-verbal din 04.08.2021 întrucât măsura impusă (termenul de 6 luni) este recomandatorie, recurs în interesul legii care califică termenul prevăzut ca fiind orientativ și nu imperativ.

Ramona Corduneanu a arătat că imobilul figurează înregistrat fiscal la Primăria Iași din februarie 2022, cu mențiunea că este construcție finalizată în august 2020, și că minoritarii plătesc impozit pentru clădire și teren, ceea ce demonstrează atât realitatea construcției, cât și lipsa vreunei disimulări sau rea-credințe.

În dosar s-a arătat că se invocă prelungirea automată a valabilității certificatelor de urbanism în temeiul Legii nr. 55/2020 privind starea de alertă, certificatul emis în 2021 fiind valabil inclusiv după 8 martie 2022 (data încetării stării de alertă), pentru o perioadă de 90 de zile, interval în care s-au depus acte suplimentare. Nevasta lui Corduneanu a mai invocat caracterul excesiv al măsurii demolării, întrucât aceasta ar afecta grav familia (2 generații locuind în aceeași casă), inclusiv minori în pragul evaluării naționale și un bunic grav bolnav.

La termenul din data de 23 mai 2025, instanța a rămas în pronunțare referitor la necesitatea suspendării judecății prezentei cauze în raport de un alt dosar, aflat pe rol la Curtea de Apel Iași. S-a menționat că instanța poate suspenda judecata când dezlegarea cauzei depinde în tot sau în parte de existența sau inexistența unui drept care face obicetul unei alte cauze.

Potrivit legii, instanța poate suspenda judecata când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotorâtoare asupra hotărârii ce urmează să fie dată, dacă legea nu prevede altfel.

Instanța a reținut că prin ordonanța procurorului emisă în dosarul penal în care este vizat liderul Corduneanu, la  data de 31.10.2022 s-a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra imobilului situat în Iași, constând în casă de locuit cu parter, etaj și pod amenajat, edificată fără autorizație de construire, la data de 14.08.2020.

Imobilul astfel indisponibilizat este similar cu cel vizat de cererea de chemare în judecată și descris în procesul verbal de constatare a contravenției din 04.08.2021, ce formează temeiul acțiunii. De asemenea, s-a dispus menținerea măsurii sechestrului, soluție confirmată și de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca urmare a respingerii contestației formulate împotriva acesteia. În fața instanței, reclamanții s-au opus suspendării, susținând că dosarul penal privește fapte de constituire a unui grup infracțional organizat, care nu ar avea incidență asupra dezlegării pricinii civile. În plus, acestea au arătat că măsura sechestrului nu suspendă dreptul de proprietate și nu împiedică intrarea în legalitate a construcției sau demersurile de autorizare ori desființare, dimpotrivă, afirmând că reglementarea situației juridice a construcției ar sprijini valorificarea bunului în procedura penală. Instanța a arătat că nu poate primi aceste susțineri.

Argumentele aduse de instanță în favoarea familiei Corduneanu

Contrar poziției reclamanților, instanța a reținut că sunt întrunite cerințele art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., întrucât dezlegarea pricinii atârnă, în mod evident, de clarificarea situației juridice a imobilului indisponibilizat penal.

Soluția care urmează să fie pronunțată în proces poate influența direct dezlegarea cauzei civile, în contextul în care imobilul în litigiu face obiectul unei măsuri asigurătorii dispuse de organul de urmărire penală în cadrul unei cauze pendinte, soluționată pe rolul instanțelor penale de control judiciar.

Indiferent de obiectul strict al procesului penal, instanța a reținut că măsura sechestrului penal are caracter executoriu și produce efecte directe asupra bunului, prin suspendarea dreptului la dispoziție și prin conservarea imobilului în vederea confiscării speciale, extinse sau pentru repararea unui prejudiciu.

Demolarea acestuia ar prejudicia finalitatea urmăririi penale definitive, încălcând principiul cooperării loiale între jurisdicții. Mai mult, cu toate că reclamantele spun că sechestrul nu împiedică intrarea în legalitate, instanța a constatat că, în practică, autorizația de construire nu poate fi emisă pentru o construcție ce se află sub indisponibilizare penală, întrucât aceasta presupune o reevaluare juridică a situației bunului, posibilitatea exercitării dreptului de dispoziție și o inserție în circuitul civil contrară efectelor sechestrului.

Citește și: Mesajul transmis de Grațiela Corduneanu după arestarea preventivă a lui Adrian Corduneanu: „Vreau liniște alături de copiii mei”