Viorel Morariu, preşedinte onorific al FRR, a primit numeroase distincții de-a lungul carierei, meritele fiindu-i recunoscute și apreciate de Rugby Europe și World Rugby.

Viorel Morariu a fost cel mai influent jucător al generației sale și a ocupat poziția de antrenor și manager al echipei naționale, înainte de a ocupa diverse funcții în forurile internaționale, precizează sursa menționată. De profesie inginer (a absolvit Institutul de Căi Ferate — Construcții), flankerul Viorel Morariu a jucat de 37 de ori în tricoul naționalei, între 1950 și 1964, din care 22 au fost meciuri test. În acea perioadă, România a fost neînvinsă timp de patru ani în întâlnirile cu Franța, reușind două victorii la București și două egaluri în Franța. Victoria cu 11-5 în fața Franței din 1960 a fost un moment de cotitură în istoria rugby-ului românesc, fiind pentru prima dată când românii au învins o mare putere a rugby-ului internațional. Viorel Morariu a făcut parte din selecționata regională care a participat la turneele internaționale din Anglia și Țara Galilor în 1955 și 1956, reușind să înscrie împotriva echipelor Swansea, Harlequins și Gloucester. Viorel Morariu s-a retras din rugby-ul internațional în 1964.

Alte Articole

Olimpiada de la Tokyo. Naţionala de fotbal a României şi-a ...

Biletul zilei pariuri1x2.ro: Fotbalul ne livrează profitul. ...

Super Liga a „trăit” doar două zile. Organizatorii ...

A evoluat la un singur club de rugby întreaga lui carieră, RC Locomotiva Grivița Roșie (devenit RC Grivița Roșie și apoi RC Grivița), cu care a reușit să câștige 10 campionate naționale și patru Cupe ale României, precum și Cupa Campionilor Europeni, după ce a învins Stade Montois (Mont-de-Marsan).

Sub conducerea sa ca antrenor, România a câștigat cinci din cele 10 meciuri disputate între 1965 și 1967. În 1977 a devenit manager al echipei naționale și a condus România în primele sale turnee internaționale, în Anglia și Țara Galilor în 1978, Țara Galilor în 1979, Irlanda și Anglia în 1980, Scoția în 1981, Anglia în 1984-85 și Noua Zeelandă în 1991.

Viorel Morariu a fost apoi vicepreședinte al Federației Române de Rugby, între 1973 și 1987, când a fost retras din funcție de regimul comunist, dar a revenit, în funcția de președinte, între 1990 și 1998, după care a fost președinte onorific al forului de specialitate. În 1990 a fost ales vicepreședinte al FIRA-AER, poziție pe care a ocupat-o timp de 14 ani, după care și-a păstrat doar statutul onorific. Ca membru în consiliul International Rugby Board, între 1995 și 1999, Viorel Morariu a continuat să supravegheze dezvoltarea jocului în rândul națiunilor afiliate la FIRA-AER.

Pasiunea lui Viorel Morariu pentru sport s-a transmis și fiului său, Octavian Morariu, care i-a urmat exemplul și a devenit jucător internațional de linia a treia. Fost președinte al Federației Române de Rugby și al Comitetului Olimpic și Sportiv Român, Octavian Morariu este în prezent președintele Rugby Europe, forul care conduce rugbyul european, precum și membru CIO.

În semn de omagiu pentru Viorel Morariu, Federația Română de Rugby a decis ca la toate finalele programate în acest week-end, sâmbătă și duminică, în Divizia A și SuperLiga CEC Bank, să se țină un moment de reculegere.