Vishing presupune folosirea apelurilor telefonice pentru a manipula victima și a o determina să ofere informații confidențiale sau să efectueze anumite operațiuni. Spre deosebire de mesajele frauduloase, acest tip de atac le permite infractorilor să interacționeze direct cu persoana vizată și să adapteze scenariul în funcție de reacțiile acesteia.
În aceeași perioadă, phishingul a fost raportat în 14% dintre cazuri, în timp ce smishingul, adică fraudele realizate prin SMS, a reprezentat 13%.
Specialiștii în securitate cibernetică atrag atenția asupra creșterii atacurilor care se bazează pe interacțiunea directă cu victima. Sergiu Zaharia, cyber strategy advisor și fondator al Expandcyber, explică faptul că metoda nu este una nouă, însă amploarea sa a crescut.
„Moda revine. Creşte foarte mult zona de atacuri care se bazează pe interacţiunea cu omul, adică vishing, care înseamnă un atac prin voce şi presupune un apel în care cineva te sună şi vorbeşte direct cu tine. Acest tip de atac reprezintă 40% din totalul atacurilor“, spune Sergiu Zaharia, pentru ZF.
Datele oficiale publicate ulterior de DNSC indică o pondere de 42% pentru raportările de tip vishing în prima jumătate a anului 2026. Astfel, fraudele telefonice au ajuns să ocupe primul loc între categoriile de incidente raportate în această perioadă.
Metoda este dificil de identificat deoarece atacatorii încearcă să construiască rapid o relație de încredere cu victima. De cele mai multe ori, aceștia folosesc situații urgente, menite să provoace panică și să determine persoana să acționeze înainte să verifice informațiile primite.
Citeşte şi: Ce date conține cipul cărții electronice de identitate. Poate fi folosit pentru urmărirea titularului?
Evoluția inteligenței artificiale le oferă infractorilor noi instrumente pentru a face apelurile frauduloase mai convingătoare. Una dintre tehnicile care pot fi utilizate este clonarea vocii, ceea ce face mai dificilă verificarea identității interlocutorului.
„Atacul de tip vishing este cel care a evoluat cel mai mult din pricina generative AI. Cu ajutorul tehnologiei, astăzi, se poate clona vocea astfel încât omul să nu poată percepe diferenţa“, subliniază Sergiu Zaharia.
În aceste condiții, simplul fapt că vocea interlocutorului pare familiară nu mai reprezintă o garanție că apelul este legitim.
O altă tehnică folosită de infractori este „Caller ID spoofing”. Prin această metodă, numărul afișat pe ecranul telefonului poate fi falsificat, astfel încât apelul să pară că provine de la o instituție cunoscută sau chiar de la banca victimei. Poliția Română a avertizat în august 2026 cu privire la intensificarea fraudelor de tip vishing și la modul în care infractorii încearcă să exploateze încrederea oamenilor în bănci și alte instituții.
În scenariile folosite de atacatori, victima poate fi informată că în contul său au fost identificate tranzacții suspecte, că cineva încearcă să se autentifice din străinătate, că un dispozitiv necunoscut a fost asociat contului sau că există un presupus atac informatic. Uneori, apelul este transferat succesiv către mai multe persoane care pretind că lucrează pentru bancă, Poliție sau chiar pentru Banca Națională a României. Succesiunea interlocutorilor este menită să creeze impresia unei proceduri oficiale și să determine victima să acționeze rapid.
Poliția recomandă să nu fie comunicate prin telefon datele confidențiale, chiar dacă persoana de la celălalt capăt al firului pretinde că reprezintă banca. Nu trebuie transmise parole, PIN-uri, coduri OTP, coduri primite prin SMS, datele complete ale cardului sau codul CVV/CVC.
De asemenea, nu trebuie aprobate tranzacții ori notificări primite în aplicația bancară dacă acestea nu au fost inițiate personal. O altă recomandare importantă este să nu fie instalate aplicații de control de la distanță la solicitarea unui interlocutor necunoscut.
Regulile sunt valabile inclusiv atunci când apelul pare să provină de la bancă. Dacă există suspiciuni, verificarea trebuie făcută prin canalele oficiale ale instituției, folosind datele de contact disponibile pe site-ul sau în aplicația oficială a băncii, și nu numărul oferit de persoana care a sunat.
„Vishingul e ceva nou pentru ei. Nu mai e ca pe vremea noastră să vorbeşti mult la telefon cu prietenii. Tinerii sunt mai pregătiţi pe zona digitală decât pe partea de interacţiune directă cu omul, aşa că rămân o categorie vulnerabilă la vishing“”, a mai spus Sergiu Zaharia.