Vizita directorului FMI în România, programată pe 16 iulie, incertă după amânarea de la CFR Marfă

Surse oficiale au declarat, pentru Mediafax, că FMI ar putea decide să nu discute în board ultima scrisoare transmisă de autorităţile române, analiză programată pentru 26 iunie, ca urmare a amânării de la CFR Marfă.

Ministerul Transporturilor negociază cu singurul ofertant pentru CFR Marfă, Grup Feroviar Român, care a oferit mai mult decât preţul de pornire, de 180 milioane euro, dar poate opri discuţiile dacă potenţialul investitor nu renunţă la o serie de condiţii, a anunţat joi ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu.

Citeşte şi Fenechiu: Grup Feroviar Român a pus unele condiţii. Dacă nu renunţă, oprim negocierea VIDEO

Autorităţile române s-au angajat, prin scrisoarea de intenţie transmisă FMI pe 10 iunie, să anunţe până pe 21 iunie un câştigător în procesul de privatizare la CFR Marfă.

Alte articole

Ciprian Ciucu vrea să recupereze 856 de milioane de lei de la bucureșteni. Primăria Capitalei pregătește rate pe 5 ani sau ipotecă pe 15 ani

Alertă în București. Daria, o adolescentă de 13 ani, a dispărut de acasă

Aceleaşi surse au menţionat că pe agenda vizitei directorului FMI figurează întâlniri cu preşedintele Traian Băsescu, premierul Victor Ponta şi conducerea băncii centrale.

Premierul Victor Ponta a anunţat recent că Lagarde va veni la Bucureşti, fără să menţioneaze data. Surse oficiale au afirmat atunci că vizita are ca scop evidenţierea încheierii cu succes a acordului cu România.

Guvernul a ratat mai mult de jumătate dintre angajamentele asumate în negocierile cu FMI, inclusiv ţinta arieratelor, dar înceracă să încheie cu succes acordul cu instituţia financiară.

România a îndeplinit, conform scrisorii de intenţie transmise de Guvern către FMI pe 10 iunie, document obţinut de Mediafax, doar două dintre cele cinci criterii de performanţă cantitative şi tot două dintre cele cinci ţinte indicative stabilite pentru finele lunii decembrie 2012, fiind ratate criteriul de performanţă privind activele externe nete ale Băncii Naţionale a României, cel privind soldul bugetului general consolidat şi cel privind arieratele bugetului de stat.

Citeşte şi Ponta: Acum, nu pot decât să cer ministerului ca la CFR Marfă să negocieze foarte bine investiţiile

Ţintele indicative stabilite pentru cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, arieratele autorităţilor locale şi arieratele întreprinderilor de stat au fost de asemenea ratate.

Principalele precondiţii pentru închiederea acordului cu FMI sunt achitarea arieratelor de către autorităţile locale şi privatizarea CFR Marfă.

„Autorităţile din România îşi reafirmă angajamentul faţă de programul economic susţinut de Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi de Banca Mondială. Din păcate, în ultima parte a anului 2012, au existat derapaje în implementarea programului. Consolidarea bugetară a continuat, dar mai multe criterii de performanţă stabilite pentru cea de-a şaptea şi cea de-a opta evaluare a programului au fost ratate şi programul reformelor structurale a înregistrat întârzieri”, admite Guvernul în scrisoarea de intenţie.

România are în derulare un acord preventiv cu FMI şi UE de 5 miliarde euro, fonduri care sunt accesate doar în caz de necesitate. În luna ianuarie o misiune comună a experţiilor internaţionali a negociat cu Guvernul mai multe măsuri de reforme structurale şi privatizări care ar urma să fie implementate pentru ca înţelegerea să poată fi încheiată, cu o întârziere de trei luni faţă de programul iniţial.

Actualul acord a fost parafat în primăvara anului 2011, odată cu închiderea înţelegerii începute în 2009. Guvernul a anunţat că intenţionează să încheie un nou acord cu FMI în vara acestui an.

Citeşte şi 100 de angajaţi ai CFR Marfă au protestat împotriva privatizării companiei