Klaus Iohannis și delegația română au fost primiți la Kyoto de guvernatorul regiunii. Au ajuns acolo cu un tren de mare viteză. Președintele României a vizitat vechea capitală a Japoniei, un oraș popular și în zilele noastre, unde s-a întâlnit cu guvernatorul regiunii și cu reprezentanți ai Camerei de Comerț și Industrie locale.

„Vizita la Kyoto completează în cel mai fericit mod succesul vizitei pe care am întreprins-o ieri la Tokyo. Am avut onoarea de a fi primit, împreună cu soția mea, Carmen, în audiență de Majestatea Sa Împăratul Naruhito și de Majestatea Sa Împărăteasa Masako. Convorbirea a reliefat cât de profunde sunt legăturile dintre națiunile română și japoneză, construite de-a lungul istoriei noastre comune de peste 100 de ani”, a declarat Klaus Iohannis./

Alte Articole

Ce poveste de dragoste a trăit Carmen Harra! Ce a făcut după ...

Nicolae Ciucă: La nivelul coaliţiei s-a menţinut decizia ca ...

Cum vor ajunge românii „să pună mâna” pe salariul minim ...

Liderul României a fost impresionat de felul în care fost primit de poporul nipon și a precizat că consideră această vizită a fi un succes. Ulterior, Iohannis și-a continuat deplasarea cu o vizită de stat în Singapore.

Pe parcursul vizitei președintelui Iohannis, guvernatorul din Kyoto a precizat că apreciază interesul tinerilor români pentru studii japoneze.

„Am auzit că numărul studenților care învață japoneza în țara dumneavoastră este cel mai mare după Polonia și Ungaria în Europa de Est iar nivelul lor este ridicat. Kyoto este un oraș studențesc și primește cu entuziasm studenții străini din toate colțurile lumii”, spune Takatoshi Nishiwaki, guvernatorul prefecturii Kyoto.

Discursul susținut de Klaus Iohannis în Japonia

„Sunt extrem de onorat să mă aflu în Țara Soarelui Răsare, cu prilejul instituirii Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia. Declarația Comună pe care am semnat-o astăzi, împreună cu Prim-ministrul Kishida, marchează un moment istoric în relația noastră bilaterală, veche de peste un secol. Ridicăm astfel relațiile româno-nipone la cel mai înalt nivel.

Trecem la o etapă nouă, de valorificare a potențialului bilateral, în beneficiul țărilor și cetățenilor noștri, pe trei paliere: politico-securitar, economico-financiar și cultural-științific. Împreună, dăm astăzi un semnal puternic, de orientare a cooperării noastre spre domenii strategice și inovatoare.

Japonia este cel mai mare investitor din Asia în România. Ne dorim, în continuare, o creștere substanțială a investițiilor japoneze în țara noastră. Apreciem abordarea constructivă a companiilor nipone active pe piața românească, pe principii de sustenabilitate. Un exemplu concret este dat de contribuția companiilor japoneze la proiecte de infrastructură complexă, precum construcția podului suspendat de peste Dunăre, de la Brăila. Încurajăm Japonia să se implice în continuare în proiecte de conectivitate, relevante nu numai pentru România, ci și pentru statele vecine.

Am prezentat interesul României pentru realizarea de schimburi de experiență privind tehnologiile dezvoltate de Japonia pentru controlul vibrațiilor și rezistența seismică. Apreciem rolul cheie pe care Japonia îl joacă în ceea ce privește reducerea riscului de dezastre.

Doamnelor și domnilor, Documentele semnate astăzi vor contribui la facilitarea implicării japoneze în proiecte inovatoare în domeniul energiei, inclusiv al celei nucleare. Vorbim despre construcția reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni, realizate în România împreună cu Statele Unite ale Americii, și, respectiv, proiecte precum producția de hidrogen verde și în domeniul energiei eoliene.  De asemenea, am pus astăzi bazele pentru avansarea cooperării științifice pentru crearea în România a unui centru de producție de optică de mare putere, în sprijinul activităților experimentale cu laserul de mare putere de la ELI-NP, Laserul de la Măgurele. Cultura rămâne un liant între popoarele noastre, așa cum o arată schimburile consistente dintre teatrele și universitățile de artă din cele două țări. Mă bucur să anunțăm tot astăzi înființarea unui Institut Cultural Român la Tokyo.

Domnule Prim-ministru, România este și va rămâne un partener de încredere al Japoniei în plan regional, european și în forurile multilaterale. România recunoaște importanța noii Strategii naționale de securitate a Japoniei și salută rolul mai puternic pe care Guvernul de la Tokyo și l-a asumat în sprijinul păcii și securității pe plan global. De asemenea, salutăm sprijinul pe care Japonia îl acordă atât Ucrainei, cât și Republicii Moldova. Vom continua cooperarea noastră strânsă atât în ceea ce privește relația Uniunea Europeană – Japonia, cât și NATO – Japonia. Am apreciat domnule Prim-ministru, de asemenea, interesul Japoniei pentru participarea la proiectele Inițiativei celor 3 Mări, respectiv de a interacționa cu Formatul București 9, ambele fiind structuri regionale de interes strategic pentru România. De altfel, am adresat domnului Prim-ministru invitația de a participa, ca invitat special, inclusiv ca Președinție a G7, la Summitul Inițiativei celor 3 Mări pe care îl voi găzdui la București în septembrie.

Doamnelor și domnilor, Mă bucur că, împreună cu domnul Prim-ministru Kishida, am deschis astăzi un nou capitol în istoria relațiilor româno-nipone, al cărui coautor este fostul premier Shinzō Abe, pe care doresc să îl onorez și astăzi. Sunt pe deplin convins că, în cadrul Parteneriatului Strategic instituit astăzi, relațiile dintre România și Japonia se vor amplifica în mod durabil, în beneficiul generațiilor care ne vor urma. Vă mulțumesc pentru primirea călduroasă și pentru convorbirile foarte constructive de astăzi!”.