Vladimir Găitan: „Simt că sfârşitul îmi e aproape”. De 30 de ani se luptă cu o boală grea

Viaţa bate filmul, iar povestea de viaţă a actorului Vladimir Găitan întrece orice scenariu de telenovele. Maestrul a fost diagnosticat în urmă cu mai bine de 30 de ani cu o formă de cancer al sângelui, iar de atunci fiecare zi trăită a fost o luptă câştigată. Pe 2 februarie, actorul va împlini 72 de ani, însă a fost aniversat şi omagiat pe scena Teatrului de Comedie pe 5 ianuarie, când instituţia a împlinit 58 de ani.

07 ian. 2019, 11:17
Vladimir Găitan: „Simt că sfârşitul îmi e aproape”. De 30 de ani se luptă cu o boală grea

Teatrul de Comedie din Bucureşti a împlinit 58 de ani, prilej cu care actorii s-au întâlnit şi au sărbătorit printr-un eveniment grandios. Pe scenă au fost aniversaţi atât actriţa Virginia Mirea, cât şi îndrăgitul Vladimir Găitan, actorul fiind vizibil schimbat din cauza bolii pe care o duce pe picioare de peste 30 de ani. Actorul, vădit obosit şi în suferinţă, a urcat pe scenă şi a mulţumit colegilor săi pentru acest omagiu special.

„Simt că sfârşitul îmi e aproape, de aceea nu vreau să ratez aniversarea teatrului, un eveniment de o asemenea anvergură. Iubesc acest teatru şi am fost ani de zile pe scena lui. Mă bucur că aici joacă şi fiica mea. Când am debutat a fost angajat şi un pompier, care la o primă repetiţie s-a urcat pe scenă şi i-a luat ţigara din gură unui coleg. A fost imediat dat afară că a îndrăznit aşa ceva. Mă bucur că am jucat ani de zile în piese importante pe scena teatrului şi că nu am fost uitat”, a povestit maestrul, potrivit Click.

Maestrul a povestit de multe ori cum i s-a descoperit problema de sănătate pe care o avea. „O doamnă doctor a fost foarte intrigată de roşeaţa nefirească a feţei mele şi m-a invitat să fac nişte analize. Aveam 40 de ani atunci. Eram un bărbat în putere. Policitemia vera (aşa se numeşte boala) a fost declanşată de radiaţiile de la Cernobîl sau de o disfuncţie provocată de acestea. Măduva spinării produce mai multe globule roşii decât albe, iar sângele este foarte gros şi pericolul unui accident vascular e iminent. Medicaţia trebuie să-l fluidizeze cât mai mult ca să nu ajung acolo. A fost îngrozitor, dar până la urmă m-am resemnat cu ideea şi am încercat să supravieţuiesc. Doctorii îmi mai dădeau doar zece ani, iar eu am fost un obraznic şi m-am încăpăţânat să trăiesc. Această boală mi-a interzis orice mişcare sportivă grea. În fiecare dimineaţă noptiera mea se goleşte de câte cinci-şase pastile”, a povestit în urmă cu câţiva ani Găitan.