Vladimir Putin AMENINŢĂ România: „Rusia trebuie să reacţioneze la sistemele antibalistice construite în ţări vecine”

Nu este pentru prima oară când preşedintele rus avertizează că Moscova va lua măsuri de contracarare a elementelor scutului antirachetă american în Europa de Est, scrie agerpres.ro.

La o întrebare adresată de o jurnalistă finlandeză, liderul rus a răspuns că infrastructura militară a Alianţei Nord-Atlantice înaintează în prezent în direcţia frontierelor Federaţiei Ruse, iar NATO îşi sporeşte numărul de echipamente, pe cel al efectivelor şi îşi multiplică aplicaţiile în apropierea graniţelor ruse.

‘Evident, trebuie să vedem ce se întâmplă acolo, să ne consolidăm infrastructura. Noi trebuie să reacţionăm la faptul că elemente ale sistemului de apărare antirachetă al SUA apar la graniţele noastre, în imediata vecinătate’, a afirmat preşedintele rus, adăugând că elementele scutului antirachetă american ar putea fi utilizate inclusiv pentru lansarea rachetelor cu rază medie de acţiune.

În acelaşi timp, Moscova, a afirmat şeful statului rus, se aşteaptă ca Alianţa Nord-Atlantică să îşi reconsidere refuzul de a discuta cu Rusia măsuri de reducere a tensiunilor în domeniul zborurilor aviaţiei militare.

Alte articole

Un atac cu drone al Ucrainei provoacă un incendiu în Rostov-pe-Don, în Rusia

Atac masiv în Ucraina, Kievul şi Harkovul au fost lovite cu 20 de rachete balistice

Putin a menţionat că Rusia salută propunerea preşedintelui Finlandei ‘pentru reducerea oricăror tensiuni în regiune, inclusiv în ceea ce priveşte zborurile aviaţiei militare’. El a evocat faptul că Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile (ICAO) ‘a elaborat anumite reguli, dar ele nu se aplică aviaţiei militare, având doar un caracter de recomandare’.

‘Suntem gata să discutăm aceasta cu partenerii noştri din NATO, dar ei refuză. Cred că nu este o poziţie constructivă. Sperăm că ea va fi reconsiderată’, a mai spus Vladimir Putin, adăugând că Rusia sprijină propunerea Finlandei de a îmbunătăţi nivelul de siguranţă a zborurilor în regiunea Mării Baltice.

Totodată, canalul media oficial al Rusiei – Sputnik în limba română – a difuzat miercuri un comentariu în care susţine că noile avioane ruse de vânătoare MiG-31K, dotate cu rachete „Kinjal”, ar putea distruge în două minute elementele scutului antirachetă american de la Deveselu. Sistemul de rachete „Kinjal” este inclus deja în misiuni de patrulare în Crimeea, fiind capabil să lovească în două minute cu rachete de înaltă precizie zona în care se află sistemul de apărare antirachetă din România, susţine un expert rus, citat de Sputnik. Potrivit acestuia, 10 avioane de vânătoare MiG-31K, dotate cu rachete „Kinjal”, au intrat în serviciu în Districtul militar Sud în primăvara acestui an. Anterior, în Crimeea au fost instalate sisteme de apărare antiaeriană S-400 şi S-300, precum şi sisteme de rachete antinavale.

Elemente antibalistice americane sunt instalate, în cadrul sistemului NATO antirachetă, în România, urmând să fie montate şi în Polonia.

Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, precum şi montarea unui sistem antibalistic în Coreea de Sud. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din Iran, în timp ce sistemul din Coreea de Sud vizează ameninţarea nord-coreeană.

Un oficial rus afirma în 2017 că sistemele antirachetă din Europa vor permite Statelor Unite să lanseze atacuri nucleare contra Rusiei. Sistemele antirachetă instalate la baze din Europa permit Statelor Unite să lanseze atacuri nucleare împotriva Rusiei, a acuzat generalul Viktor Poznihir, un oficial din cadrul Statului Major al armatei ruse. „Prezenţa elementelor antibalistice în baze din Europa, la bordul unor nave militare aflate în mări şi oceane situate în apropierea Rusiei creează capabilităţi ofensive puternice, menţinute secrete, pentru lansarea un atacuri rapide cu rachete nucleare împotriva Rusiei”, a declarat locotenent-generalul Viktor Poznihir, prim-adjunct al şefului Departamentului pentru Operaţiuni al Statului Major al armatei ruse.

Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe şi mobile) şi maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune înainte de a intra în spaţiul aerian şi în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puţin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) şi Vandenberg (California). Conform unui plan al Administraţiei Barack Obama, până la jumătatea anului 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă. Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent, există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis sunt utilizate în planul de creare a unui „scut antirachetă” NATO în Europa, scopul declarat fiind contracararea ameninţărilor reprezentate de ţări precum Iranul.

Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) sunt instalate la baza de la Deveselu (România) şi vor fi montate în Polonia. Nave americane echipate cu sisteme antibalistice patrulează în Marea Mediterană. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.