Vladimir Putin, declaraţie periculoasă: Lansatoarele de rachetă din România sunt o ameninţare pentru Rusia

Vladimir Putin a făcut această declaraţie într-o conferinţă de presă după o întâlnire la Moscova cu premierul ungar Viktor Orban. Statele Unite și țările NATO au ignorat „preocupările principale” ale Rusiei în răspunsurile lor de asigurare a securității, a mai spus președintele rus.

„Analizăm cu atenție răspunsurile SUA și NATO primite pe 26 ianuarie. Este deja clar că preocupările fundamentale ale Rusiei au fost ignorate. Rusia nu a văzut în răspunsul Occidentului luarea în considerare adecvată a trei cerințe cheie, inclusiv neextinderea NATO”, a mai spus Putin, citat de Reuters.

Preşedintele rus a spus că SUA au ieşit din Tratatul antirachete balistice (Tratatul ABM), deşi Rusia a încercat să le convingă să nu facă aceasta. „Am încercat mult timp să le convingem să nu o facă. Acesta este unul dintre tratatele fundamentale pentru asigurarea securităţii în lume. Cu toate acestea, Statele Unite au făcut ceea ce au făcut – s-au retras, iar acum lansatoare antirachetă sunt în România şi sunt pe cale să fie instalate şi în Polonia, dacă nu au fost deja amplasate„, a afirmat Putin.

Referitor la scutul american antirachetă, preşedintele rus a spus că, în cele două ţări, există lansatoare MK-41, pe care pot fi instalate sisteme ofensive Tomahawk, capabile să acopere teritoriul Rusiei pe mii de kilometri. „Ei bine, nu este asta o ameninţare pentru noi?„, a întrebat retoric Vladimir Putin.

Alte articole

Rusia profită de războiul din Orientul Mijlociu şi bombardează masiv Ucraina: 14 morţi după un atac cu drone şi rachete la Kiev

Atac masiv cu drone în Ucraina, sunt morţi şi răniţi. NATO va consolida apărarea antirachetă. Trump, ajutor de 30 de milioane de dolari pentru Kiev

Rusia a susţinut că sistemul terestru Mk-41 poate lansa rachete Tomahawk, iar în 2019 Ministerul Apărării rus chiar a propus SUA să distrugă lansatoarele de rachete Mk-41 din dispozitivul de apărare antirachetă din România, care ar încălca Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF). Tratatul şi-a încetat existenţa în august 2019.

Citeşte şi Guvernul maghiar a primit un cec în alb de la Vladimir Putin. „Problemele cu gazele din Europa nu vor afecta Ungaria”

Pe de altă parte, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a afirmat marţi că omologul său american Antony Blinken a recunoscut că există motive pentru a discuta despre preocupările Rusiei pentru securitatea sa cu privire la Ucraina. „Antony Blinken a fost de acord că există motive pentru a continua dialogul (pe tema securităţii Rusiei). Vom vedea cum va merge„, a declarat Serghei Lavrov la televiziunea rusă, după convorbirea telefonică cu secretarul de stat american.

Citeşte şi Ucraina pune UE cu spatele la zid. Kievul doreşte să audă data exactă când va adera la Uniunea Europeană

Washingtonul a respins cererile ruse privind stoparea politicii de extindere a NATO, în special în Ucraina, şi retragerea forţelor Alianţei Nord-Atlantice din Europa de Est. Statele Unite, în schimb, au lăsat deschisă uşa pentru discuţii pe alte teme, precum desfăşurarea de rachete sau limitele reciproce ale exerciţiilor militare. Kremlinul a indicat că reflectează asupra reacţiei sale.