Vladimir Putin, primul anunţ despre negocierile de pace. Ce i-a transmis lui Zelenski

Vladimir Putin nu se gândeşte să reia negocierile de pace. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat că deocamdată nu se vorbeşte despre reluarea negocierilor cu Ucraina. „Nu, acest lucru este exclus acum”, a spus Peskov reporterilor, când a fost întrebat dacă preşedintele rus Vladimir Putin şi colegul turc Recep Tayyip Erdogan au discutat despre reluarea negocierilor cu Ucraina, în timpul unei conversaţii telefonice de ieri.

Zeci şi zeci de „mercenari străini”, inclusiv „mai mult de 160 de polonezi, 50 de georgieni şi 23 de britanici au fost ucişi în 3 săptămâni” în Ucraina.

Cifrele au fost anunţate de Ministerul rus al Apărării, care îi îndeamnă pe luptătorii străini „să se gândească de două ori şi să plece cu viaţă acasă”, avertizând că cei care vor fi capturaţi vor primi pedeapsa maximă cu închisoarea.

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a anunţat marţi că a discutat cu omologul său rus Vladimir Putin despre presupuse planuri de atac occidentale împotriva Rusiei, transmite AFP.

Alte articole

Rusia profită de războiul din Orientul Mijlociu şi bombardează masiv Ucraina: 14 morţi după un atac cu drone şi rachete la Kiev

Atac masiv cu drone în Ucraina, sunt morţi şi răniţi. NATO va consolida apărarea antirachetă. Trump, ajutor de 30 de milioane de dolari pentru Kiev

Ucraina anunţă o lovitură devastatoare. A ucis 52 de militari ruşi în bombardamentele de la Herson
„De puţin timp – şi am discutat în detaliu despre asta ieri cu preşedintele rus – au fost stabilite planuri strategice de atac împotriva Rusiei”, a declarat liderul de la Minsk.

Potrivit acestuia, planurile respective prevăd ofensive „prin Ucraina şi Belarus”.

„Istoria se repetă”, a comentat Lukaşenko, făcând aluzie la invadarea Rusiei de către Napoleon sau de către Germania nazistă.

AFP reaminteşte că Belarusul s-a poziţionat alături de Rusia în războiul din Ucraina, permiţând forţelor ruse să folosească teritoriul belarus ca bază pentru operaţiuni. Luna trecută, Putin a anunţat că Moscova urmează să furnizeze „în următoarele luni” Belarusului rachete care pot transporta încărcături atomice. Având în vedere aceste poziţii şi reprimarea protestatarilor belaruşi în 2020, Occidentul aplică regimului Lukaşenko sancţiuni care au sporit dependenţa Belarusului de Rusia.

Lukaşenko susţine că ţara sa se confruntă cu un „război hibrid”, iar acţiunile occidentalilor „apropie lumea de prăpastia unui mare război în care nu poate exista un învingător”.

Zelenski, enervat că guvernul Canadei nu respectă sancţiunile împotriva Rusiei. „Este o excepţie absolut inacceptabilă”
Un discurs similar a avut şi purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, care a acuzat Statele Unite şi aliaţii acestora de o „confruntare hibridă” cu Rusia, „care se apropie periculos de o confruntare militară deschisă cu ţara noastră”. Într-un comunicat care reproşează Japoniei susţinerea pentru Occident, Zaharova a arătat că un astfel de război ar însemna „un conflict armat între puteri nucleare” şi că „evident, o astfel de ciocnire ar prezenta un risc de escaladare nucleară”.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, Moscova a vehiculat în repetate rânduri, mai mult sau mai puţin direct, ameninţarea nucleară, considerată însă de occidentali o tentativă de intimidare prin care se urmăreşte descurajarea sprijinului pentru Kiev.