O analiză publicată de think tank-ul american Responsible Statecraft susține că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar încerca să transforme războiul din Ucraina și conflictul dintre Statele Unite și Iran într-un singur teatru strategic pentru a primi sprijinul președintelui american Donald Trump.
Potrivit sursei, această abordare ar muta Ucraina din poziția de beneficiar de ajutor militar american în cea de participant direct la războiul Washingtonului cu Teheranul.
În același timp, SUA ar deveni, prin această fuziune, un beligerant activ împotriva Rusiei pe un front care s-ar întinde de la Marea Neagră până la Marea Caspică.
Pentru Ucraina, o astfel de fuziune ar reprezenta „ruptura strategică” căutată încă de la invazia Rusiei din 2022. De la începutul războiului, liderii ucraineni au cerut NATO să treacă dincolo de simpla livrare de arme și informații.
Volodimir Zelenski a cerut repetat o zonă de excludere aeriană impusă de NATO și a insistat pentru sisteme de arme tot mai sofisticate, argumentând că victoria necesită renunțarea la ceea ce el numea „timiditate în escaladare”.
Administrația Biden a impus, însă, mai multe linii roșii, inclusiv trimiterea de trupe terestre americane și instituirea unei zone de excludere aeriană, temându-se de un război direct între cele două puteri nucleare.
Analiza sugerează că schimbarea de la Casa Albă ar fi creat o nouă oportunitate. Războiul administrației Trump cu Iranul ar fi produs o dilemă strategică, pentru că, deși Washingtonul are superioritate militară, Teheranul a demonstrat că poate lărgi câmpul de luptă și poate impune costuri pe mai multe fronturi.
„Trump nu are o opțiune militară bună și îi lipsește răbdarea pentru a urmări opțiunile diplomatice cu disciplină”, se arată în analiză.
În acest context, Ucraina s-ar putea prezenta ca un activ strategic capabil să transforme un eșec militar într-o victorie, experiența ucraineană în războiul cu drone și integrarea sistemelor autonome ieftine în operațiuni convenționale fiind un atu pe care Washingtonul nu îl are.
Un element central al argumentului ucrainean ar fi deschiderea unei presiuni asupra Iranului din nord, prin Marea Caspică. Aceasta ar complica planificarea militară a Teheranului, ar forța redistribuirea de resurse și ar reduce capacitatea Iranului de a dicta unde se desfășoară conflictul.
„Din perspectiva Kievului, oferirea acelei capacități transformă Ucraina din beneficiarul Americii în salvatorul ei”, transmite analiza.
Un premiu și mai mare pentru Kiev ar fi contopirea celor două conflicte într-unul singur. O astfel de fuziune ar schimba fundamental logica politică a ambelor războaie pentru că personalul american, activele de informații, logistica și planificarea operațională ar deveni tot mai interconectate între cele două teatre.
Cooperarea militară ruso-iraniană ar încuraja, la rândul ei, Washingtonul să trateze cele două crize ca pe componente ale aceluiași conflict.
„Odată ce acest prag este depășit, distincția dintre sprijinirea Ucrainei și lupta împotriva Rusiei devine progresiv mai greu de susținut”, arată sursa.
Dinamica ar conveni și Israelului, susține analiza, pentru că ar prelungi războiul din Orientul Mijlociu și ar internaționaliza și mai mult conflictul atrăgând guvernele europene în teatrul Iranului prin angajamentele lor deja existente față de Ucraina.
Mai mult, înfrângerea Iranului nu ar mai fi prezentată ca o necesitate pentru apărarea Israelului, ci pentru apărarea Ucrainei.
„Având în vedere nivelurile de sprijin din partea elitelor și a publicului de care se bucură Ucraina — la urma urmei, a fost victima unei invazii ilegale —, o astfel de încadrare este mult mai digerabilă politic decât centrarea războiului pe Israel, având în vedere poziția în scădere a Israelului în Occident din cauza „genocidului” din Gaza și a rolului său critic în declanșarea războiului ilegal cu Iranul”, se arată în analiză.
Autorii analizei avertizează că nu este cert că această strategie va reuși, deși Donald trump ar putea fi susceptibil la ea.
„Deși politica lui Biden privind Ucraina merită multe critici, el a rezistat acestui tip de escaladare deoarece riscul unei confruntări directe între NATO și Rusia ar putea duce la un război mult mai mare și mai catastrofal. Aceste îngrijorări nu au dispărut doar pentru că Casa Albă și-a schimbat chiriașii sau pentru că Trump s-a prins într-un război nechibzuit”, subliniază sursa.
„Încercările de a rezolva o problemă strategică prin lărgirea ariei de aplicare a unui conflict au făcut adesea ca ambele probleme să fie mai dificil de rezolvat. Cel mai mare pericol astăzi poate nu este că Trump alege să poarte două războaie simultan, ci că pași aparent mici de escaladare deschid calea către un dezastru pe care atât Biden, cât și Trump au încercat să-l evite.”, conchide analiza Responsible Statecraft.