Vortexul polar este un sistem masiv de vânturi foarte reci, care se formează anual în stratosferă, la altitudini mari, deasupra Polului Nord. Acesta acționează ca un „zid” atmosferic ce menține aerul arctic rece blocat în regiunea polară, prevenind migrarea acestuia către sud.
Atunci când vortexul este puternic și stabil, Europa are, în general, ierni mai blânde. Însă dacă vortexul se slăbește sau se rupe, masele de aer rece coboară către latitudini inferioare, aducând cu ele valuri de frig polar, ninsori abundente și episoade de iarnă extremă.
Conform Severe-weather.eu, datele din satelit recente indică o scădere accelerată a temperaturilor și presiunii în zona arctică, semn că vortexul polar a început deja să se formeze.
Însă, spre deosebire de anii anteriori, în 2025, acest fenomen arată semne de slăbiciune încă din faza incipientă. Meteorologii remarcă faptul că vortexul se dezvoltă mai lent și mai slab decât media multianuală.
Meteorologii atrag atenția asupra a doi factori principali care destabilizează serios vortexul polar în acest sezon:
La Niña este un fenomen climatic global, caracterizat prin răcirea apelor din Oceanul Pacific ecuatorial. Deși are loc departe de Europa, efectele sale se simt pe tot globul, inclusiv în emisfera nordică.
La Niña este asociat cu ierni mai reci și mai instabile în Europa, deoarece influențează circulația atmosferică la nivel global, inclusiv structura vortexului polar.
QBO (Oscilația cvasi-bienală) este o variație a direcției vânturilor stratosferice de deasupra Ecuatorului. Un ciclu QBO negativ înseamnă că aceste vânturi suflă dinspre vest spre est, ceea ce favorizează instabilitatea vortexului polar.
Combinația dintre La Niña și QBO negativ crește riscul apariției unui fenomen periculos numit încălzire stratosferică bruscă (SSW), moment în care vortexul polar se rupe și masele reci de aer se revarsă peste Europa.
Dacă actualele prognoze se confirmă, România s-ar putea confrunta cu o iarnă în care perioadele blânde alternează cu episoade severe de frig și ninsori.
Meteorologii nu exclud valuri de aer arctic, cu temperaturi mult sub zero grade, ninsori abundente și viscol, în special în lunile ianuarie și februarie, posibile blocaje atmosferice care ar putea menține vremea rece pe durate mai lungi.
Zonele cele mai expuse: Moldova, Transilvania, Muntenia și Carpații Meridionali, unde masele de aer rece ar putea staționa mai mult timp.
În anii trecuți, astfel de rupturi ale vortexului polar au creat valuri de frig în toată Europa, inclusiv în Balcani. Deocamdată, experții spun că scenariile nu sunt definitive, iar evoluția vortexului va fi monitorizată atent în următoarele luni.
Citește și Vortexul polar a slăbit, când vom avea prima ninsoare în România. Prognoza Accuweather actualizată