Vouchere de vacanţă 2025. Se taie tichetele de vacanţă, Înalta Curte a decis cine mai primeşte acest beneficiu în 2025

Vouchere de vacanţă 2025. Decizia nr. 2/2025 stabilește că aceste beneficii se acordă exclusiv în limita sumelor prevăzute cu această destinație în bugetul de stat sau în bugetele locale.

Ce prevede decizia ÎCCJ

În urma sesizării Curții de Apel Timișoara și a Tribunalului Maramureș, ÎCCJ a decis că voucherele de vacanță trebuie acordate în conformitate cu Art. 1 alin. (2), (24) și (3) din OUG nr. 8/2009, modificată prin OUG nr. 107/2018.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Vouchere de vacanță 2025. Categoria de angajați care nu va mai beneficia de tichete de vacanță. Vor fi acordate numai acelora ale căror salarii nu depășesc un anumit prag

Alte articole

Curtea Supremă de Justiție amână pentru 23 iulie decizia în procesul în care Ilie Bolojan are de plătit 5,2 miliarde de lei ca restanțe salariale pentru magistrați

Conflict juridic între ÎCCJ și Ilie Bolojan. Executivul a cerut arbitrajul CCR: ”Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în autoritatea executivă a statului”

Decizia subliniază că aceste beneficii sunt condiționate de existența unor fonduri alocate în bugetele instituțiilor publice.

Totodată, ÎCCJ a respins, ca inadmisibile, sesizările formulate de alte instanțe, inclusiv cele referitoare la obligația angajatorului de a acorda despăgubiri în cazul neacordării voucherelor de vacanță.

Vouchere de vacanţă 2025. Implicațiile deciziei

Decizia este obligatorie pentru toate instanțele judecătorești și consolidează interpretarea potrivit căreia:

• Acordarea voucherelor depinde exclusiv de alocarea bugetară.
• Angajatorii nu pot fi obligați să emită vouchere retroactiv, în lipsa unor sume prevăzute în buget.
• Neacordarea voucherelor nu oferă automat angajaților dreptul la despăgubiri.

Vouchere de vacanţă 2025: Care este procedura de acordare a voucherelor în acest an

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, consideră că decizia de a menține voucherele de vacanță a fost benefică pentru industria HoReCa, și, în același timp, subliniază că este firesc ca cei care beneficiază de acest sprijin să aibă și o contribuție proprie.

„Eu cred că a fost o decizie bună de a nu anula complet voucherele de vacanţă, pentru că ar fi fost o lovitură cruntă pentru industria hotelieră şi pentru HoReCa în general. În acelaşi timp, cred că, dacă cineva doreşte să beneficieze de un sprijin, este normal să aibă şi o contribuţie personală. 800 lei cu 800 lei.

Este o sumă care vine, pe de o parte, în sprijinul domeniului HoReCa, în acelaşi timp, cine doreşte să beneficieze de o subvenţie, de un sprijin, vine şi cu o contribuţie personală. Lucrurile pot intra pe făgaş normal.

Încă o lovitură, bugetarii nu au un drept absolut la vouchere de vacanţă. Banii de vacanţă se dau numai în limita bugetelor disponibile

Dacă ministerul de resort, ministerul de linie, Ministerul Economiei, are nevoie de sprijinul nostru, suntem deschişi oricând să-i oferim orice sprijin, de norme, de detaliere, dacă este nevoie de aşa ceva”, a spus Tanczos Barna într-un interviu acordat agerpres.

Ministrul a mai explicat că voucherele de vacanță vor avea în continuare un cuantum de 800 de lei, iar pentru această sumă se vor aplica impozitul pe venit și contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS). „Regulile nu s-au schimbat, rămân așa cum au fost până acum”, a spus Barna.

Angajații nu vor avea rețineri din salariu, dar vor trebui să facă dovada unei cheltuieli minime de 1.600 de lei pe pachete turistice pentru a putea beneficia de voucher.

Conform Ordonanței de Urgență privind măsurile fiscal-bugetare pentru 2025, voucherele vor fi acordate angajaților din instituțiile publice cu salarii nete de până la 8.000 de lei.

Acestea vor putea fi utilizate pentru acoperirea a maximum 50% din valoarea pachetelor turistice achiziționate.

Voucherele de vacanță reprezintă un beneficiu acordat angajaților din sectorul public, în baza unor reglementări clare. Însă alocarea și utilizarea acestora au generat numeroase dispute juridice, mai ales în cazul fondurilor insuficiente sau nealocate.

Prin această decizie, ÎCCJ urmărește să asigure o aplicare unitară a legislației și să clarifice răspunderea angajatorilor.