Vremea scapă de sub control. Încălzirea globală se va accentua, în cinci ani temperaturile vor ajunge la pragul critic

Prin semnarea primului act internaţional cuprinzător privind schimbările climatice, Acordul de la Paris, ţările şi-au asumat să menţină temperaturile globale la valori ”mult sub” 2 grade Celsius peste nivelurile din perioada preindustrială şi să depună eforturi pentru limitarea acestei creşteri la 1,5 grade Celsius. Însă, prognoza recentă realizată pe termen lung sugerează că în următorii cinci ani planeta s-ar putea confrunta deja, temporar, cu pragul de 1,5 grade Celsius. Temperaturile medii la nivel mondial ar fi cu peste 1 grad Celsius mai mari decât cele înregistrate în era preindustrială, măsurate între 1850 şi 1900, şi ar putea fi cu 1,5 grade Celsius mai mari în perioada 2018 – 2022. De asemenea, există o şansă mică – circa 10% – ca în unul dintre următorii cinci ani temperaturile să depăşească cu 1,5 grade Celsius nivelurile din secolul al XIX-lea, a anunţat Met Office.

Citeşte şi Donald Trump ia în râs schimbările climatice: Pe frigul ăsta, SUA ar avea nevoie de încălzirea globală

Aceasta este prima dată când prognozele realizate de Met Office pe termen de un deceniu, actualizate anual, evidenţiază valori atât de ridicate. Aceste culmi de temperatură ar putea fi atinse în contextul producerii El Nino în Pacific, un fenomen natural intens ce contribuie la creşterea temperaturilor globale, efectele acestuia putând fi asociate cu încălzirea globală cauzată de activitatea antropică, precum arderea combustibililor fosili. Cea mai recentă avertizare privind creşterea temperaturilor vine după trei ani în care au fost înregistrate temperaturi maxime record, 2016 fiind cel mai fierbinte an la nivel global din istoria înregistrărilor meteorologice, iar 2017 cel mai călduros fără impactul suplimentar al fenomenului El Nino.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

”Ţinând cont că în ultimii trei ani am asistat la temperaturi medii globale cu circa 1 grad Celsius pentru nivelurile preindustriale, este posibil acum ca încălzirea continuă cauzată de gazele cu efect de seră alături de variabilitatea naturală să se combine astfel încât să depăşim temporar 1,5 grade Celsius în următorii cinci ani’‘, a declarat profesor Stephen Belcher, cercetător şef în cadrul Met Office. Anul acesta nu se prognozează temperaturi care ar putea depăşi cu 1,5 grade Celsius valorile din perioada preindustrială.

Alte articole

Roxana Bojariu, înaintea unui nou val de fenomene extreme: Avem de-a face cu „accelerarea încălzirii globale”

EXCLUSIV. Mircea Duţu anunţă un nou val torid în iulie: „Se formează un anticiclon de blocaj deasupra Europei” / Avertisment al climatologului Roxana Bojariu: România poate ajunge în centrul unei „cupole de foc”

Citeşte şi Studiu: Inundaţii precum cele de la Paris se vor multiplica în Europa. Este efectul încălzirii globale

Limita mai strictă de 1,5 grade Celsius impusă prin Acordul de la Paris a fost introdusă în acest document deoarece unele ţări, precum statele insulare joase, au susţinut că este necesară limitarea creşterii temperaturilor pentru a se asigura supravieţuirea lor.

Documentul face referire la atingerea acestui nivel pe o perioadă medie de lungă durată mai degrabă decât la înregistrarea unor valori temporar ridicate, au declarat oamenii de ştiinţă. ”Aceste predicţii demonstrează că evenimente 1,5 grade Celsius se întrevăd la orizont, însă tiparul global al încălzirii ar fi diferit în cazul unei depăşiri mai susţinute a pragului de 1, 5 grade Celsius (stabilit) la Paris”, a spus profesorul Adam Scaife, directorul biroului de prognoză de lungă durată a Met Office.

Scaife a precizat că emisiile continue de gaze cu efect de seră care contribuie la încălzirea globală vor creşte riscul de a înregistra, în următoarea perioadă, mai mulţi ani cu temperaturi cu 1,5 grade Celsius peste nivelurile din perioada preindustrială.

Atingerea oricăreia dintre limitele de temperatură prevăzute în Acordul de la Paris, asumate de toate statele lumii, va face necesar ca emisiile să fie reduse la zero până în a doua jumătate a secolului 21.