Vicepreşedintele CNAS: Casa este interesată ca listele de medicamente să cuprindă cât mai multe produse biosimilare

Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România a organizat, miercuri, conferinţa „Oportunităţi ale adopţiei medicamentelor biosimilare pentru sistemul de sănătate din România”.

El a explicat că dintre cele circa 6.000 de medicamente care se află pe lista medicamentelor cu şi fără contribuţie personală, 96 cu denumire comună internaţională (DCI) sunt biologice iar cele mai multe dintre acestea sunt utilizate în programele naţionale curative. Totodată, dintre cele 96 de DCI-uri biologice, 11 medicamente au echivalente biosimilare pe piaţă iar pentru două, pe piaţă este prezent doar biosimilarul. Astfel că, ponderea celor 96 de produse biologice în consumul valoric de medicamente şi fără contribuţie personală aflate pe listele de decontare ale CNAS este una semnificativă.

„Mă raportez aici strict la semestrul patru al anului 2018, unde ponderea a atins 27% din totalul cheltuielilor. În acest context, ţinând cont de faptul că preţul medicamentele biosimilare este cu cel puţin 20% mai mic decât cel al produselor biologice şi având în vedere imperativul utilizării cât mai judicioase a Fondului Naţional al Asigurărilor Sociale de Sănătate, este de la sine înţeles că instituţia pe care o reprezint este interesată ca listele de medicamente să existe cât mai multe produse biosimilare. Nu numai că produsele biosimilare ne-ar permite din aceleaşi fonduri să putem susţine tratamentul unui număr semnificativ mai mare de pacienţi, dar, în acelaşi timp, accesul la medicamente biosimilare ar putea reprezenta mai multe opţiuni de tratament, mai multă autonomie în prescrierea tratamentelor şi o uşurare a contribuţiei personale a asiguratului în cazul în care medicamentul nu este compensat în proporţie de 100%”, a spus Vulcănescu.

El consideră că este necesară o politică unitară a biosimilarităţii la nivel naţional, care să ţină cont de studiile existente pe plan internaţional pe tema echivalenţelor medicamentelor biologice, dar şi de limitele acestor studii.

„Suntem de opinie ca opţiunea utilizării produsului biologic original sau a celui biosimilar în tratament să fie o decizie medicală bazată pe protocoale terapeutice, care să ţină cont de particularităţile pentru fiecare medicament în parte”, a subliniat vicepreşedintele CNAS.

Potrivit preşedintelui APMGR, Adrian Grecu, industria de medicamente generice şi biosimilare este „cu adevărat un instrument” pentru autorităţi ca acestea să economisească bani.

„Atunci când vorbim de economii în sănătate, de fapt vorbim despre utilizarea lor mai bună de a fi investite în alte terapii poate mai inovatoare de a trata mai mulţi pacienţi. Este indubitabil că industria de generice biosimilare joacă un rol primordial”, a arătat Grecu.

Potrivit ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea, al cărei mesaj a fost transmis de secretarul de stat Tiberiu Brădăţan, economiile generate pot asigura astfel fondurile financiare necesare pentru medicamentele inovatoare.

„Apare necesitatea ca în elaborarea actelor normative şi a reglementărilor specifice domeniului farmaceutic să se aibă în vedere metodologii care să asigure creşterea accesului pacienţilor la medicamente biosimilare ţinând cont şi de raportul cost-beneficiu”, susţine ministrul.

Purtătorul de cuvânt al Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, Anca Cuprariu, a explicat că biosimilarele se aprobă printr-o procedură centralizată la nivelul Agenţiei Europene a Medicamentului.

„O procedură centralizată înseamnă că experţi din toate statele membre ale UE care fac parte din Comitetul pentru Medicamente de uz uman al Agenţiei Europene a Medicamentului evaluează dosarul de calitate, eficacitate şi siguranţă. Există un grup organizat la nivelul acestui comitet pentru medicamente de uz uman, grup care este destinat analizei biosimilarelor. (…) În momentul în care vorbim de o autorizaţie de punere pe piaţă, emisă printr-o decizie a Comisiei Europene, care are în spate acest întreg proces de evaluare al documentaţiei de autorizare, analizate profund, temeinic, riguros de către aceste comitete ştiinţifice ale Agenţiei Europene ale Medicamentului, nu putem vorbi decât de medicamente sigure”, a susţinut Cuprariu.