Washington Post: Varşovia şi Bucureştiul au prioritate pe lista de oaspeţi de la Casa Albă, înaintea Parisului şi Berlinului

Preşedinţii Klaus Iohannis şi Donald Trump se întâlnesc pentru a doua oară în mandatele lor, prima întrevedere având loc în iunie 2017.

Pentru Trump, adaugă sursa citată, regiunea oferă oportunităţi în domenii precum comerţ, energie, susţinere militară, lucruri pentru care întâmpină rezistenţă în vestul Europei şi agită lideri occidentali tradiţionali precum cancelarul Angela Merkel.

The Washington Post mai scrie că Trump pune accent pe importanţa în viitor a ţărilor Europei Centrale în beneficiul Statelor Unite, atât ca partenere de securitate, precum şi de afaceri, potrivit unui oficial al Administraţiei americane.
Liderul de la Casa Albă s-a întâlnit până în prezent cu şefi de stat sau de guvern din Austria, Cehia, Slovacia, Turcia, Ungaria, Polonia, Elveţia, Irlanda, Olanda, dar şi din Canada, Orientul Mijlociu, America de Sud, Asia sau Asia de Sud.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, este al şaptelea oaspete din Europa Centrală şi de Est, scrie News.ro.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

CIteşte şi: Klaus Iohannis, primit marţi seară la Casa Albă. Programul vizitei în SUA

Alte articole

Democrații pregătesc anchete împotriva lui Donald Trump și a familiei sale. Ce plan au după victoria din alegerile intermediare

Analiză. Trump a pierdut Congresul, dar Obama a fost zdrobit și mai rău la urne. Adevărul uitat despre cifrele care demontează mitul unei înfrângeri fără precedent

„Unii dintre liderii Europei de Est, Ungaria, Polonia şi acum din România şi-au dat seama cum să negocieze cu Trump şi au apelat la atitudini mai iliberale”, a susţinut Kelly Magsamen, vicepreşedinte pentru securitate naţională şi politică internaţională la Center for American Progress.

Iohannis, adaugă The Washington Post, nu este văzut ca fiind ostil Uniunii Europene, aşa cum este caracterizat Trump, şi, în plus, preşedintele României a criticat Ungaria vecină că promovează un naţionalism anti-imigraţie. Dar vizita are legătură şi cu susţinerea lui Iohannis în vederea candidaturii pentru un nou mandat la Bucureşti.

Trump vrea să dea România ca exemplu în NATO pentru faptul că a alocat două procente din produsul intern brut pentru Armată. Totodată, România ar putea să se alăture vecinilor din centrul continentului în ceea ce priveşte relocarea misiunilor diplomatice de la Tel Aviv la Ierusalim, o prioritate a Administraţiei Trump.

„Lui Trump îi place ideea de a submina proiectul european, fie prin Brexit sau resentimente anti-UE”, a adăugat Magsamen, care a fost consilier al preşedinţilor Barack Obama şi George W. Bush.

Trump s-a întâlnit totuşi cu liderii Marii Britanii, Franţei şi Germaniei peste hotare în 2019, dar nu i-a avut oaspeţi la Casa Albă. Îi va revedea la reuniunea G7 din Franţa şi zvonurile spun că ar putea să-l invite în SUA pe noul premier britanic, Boris Johnson, a apreciat The Washington Post.

Merkel a fost la Casa Albă în 2017 şi 2018, dar Trump nu a vizitat Germania ca preşedinte, unde este profund nepopular. Trump are în Boris Johnson, care e pro-Brexit, un aliat de nădejde şi un apropiat din punct de vedere ideologic printre statele occidentale. Macron, însă, a renunţat să mai fie reprezentantul Europei în relaţia cu SUA din cauza divergenţelor referitoare la comerţi şi a dosarului Iran.

Tendinţa actuală în politica externă a lui Trump aduce aminte de abordarea faţă de Europa Centrală şi de Est pe care a avut Bush, dar contextul e diferit, cu exacerbarea naţionalismului pe continent şi fisuri în UE. Este ceva diferit de ce a făcut Obama, care s-a apropiat foarte mult de Merkel în timpul crizei financiare de acum 10 ani.