WWF: Carpaţii, ameninţaţi de frenezia centralelor hidroelectrice

„Planul de a construi mii de centrale hidroelectrice în Munţii Carpaţi reprezintă o ameninţare imediată pentru sutele de cursuri de apă”, precum şi pentru faună şi floră, subliniază într-un comunicat organizaţia nonguvernamentală pentru apărarea mediului, citat de Agerpres.

„Riscul este deosebit de ridicat în Ucraina şi în România”, a indicat pentru AFP directorul de comunicat al WWF pentru programul Dunăre-Carpaţi, Konstantin Ivanov.

În România, peste 430 de microcentrale hidroelectrice sunt în faza de proiectare sau construcţie, dintre care peste un sfert în sau în apropierea unor zone protejate, denunţă WWF.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Această frenezie, încurajată de profitabilele certificate de aşa-zisă ‘energie verde’, a generat numeroase polemici.

Alte articole

Nicuşor Dan l-a lăsat singur pe Tomac în groapa cu lei a partidelor. Preşedintele, preocupat de tranziţia la o economie mai verde

Philip Morris România investește în energie verde

La finele lui 2011, imagini cu excavatoare săpând în albiile unor cursuri de apă din zona protejată Natura 2000 din Munţii Făgăraş, în centrul României, au creat un scandal.

Ulterior, locul a fost invadat de circa 50 de microcentrale hidroelectrice, ‘provocând distrugerea unor râuri şi a unor specii’, a remarcat Ivanov.

O altă ameninţare importantă pentru Carpaţi o constituie proiectele de infrastructură de transport, potrivit WWF.

„Această fragmentare a habitatului creează preocupare pentru viitorul urşilor şi al carnivorelor mari’, arată organizaţia nonguvernamentală. Potrivit acesteia, în România, un proiect de autostradă între Deva şi Lugoj riscă să ‘întrerupă coridoare cruciale pentru deplasarea urşilor”.

Şapte ţări – Bulgaria, Polonia, Republica Cehă, România, Slovacia şi Ungaria – au semnat acum zece ani o convenţie pentru protejarea Carpaţilor, un masiv muntos unic ce adăposteşte unele din cele mai importante populaţii de urşi, lupi şi râşi din Europa. Convenţia a permis dinamizarea cooperării, înregistrându-se unele succese în ce priveşte gestionarea durabilă a pădurilor, notează WWF.