WWF România: Infrastructura verde trebuie inclusă în proiectele de transport

Infrastructura verde trebuie inclusă încă din etapa de planificare a proiectelor de transport (evitarea impactului prin alegerea celui mai potrivit traseu şi a celei mai performante tehnologii, planificarea de poduri verzi, eco-ducte, pasaje şi tuneluri pentru trecerea animalelor sălbatice etc.), cu alocarea de fonduri pentru dezvoltarea acesteia, pentru colectarea şi monitorizarea datelor privind biodiversitatea şi pentru consultarea şi implicarea tuturor factorilor interesaţi la luarea deciziilor începând din stadiile incipiente”, potrivit organizaţiei de mediu, scrie Agerpres.

WWF România aminteşte de autostrada Lugoj – Deva, unde, conform ecologiştilor, a avut loc o fragmentare a habitatelor unor specii, printre care ursul brun, râsul sau jderul.

„În cazul autostrăzii Lugoj – Deva, recent aflată în atenţia opiniei publice, fragmentarea habitatelor ursului brun, căpriorului, râsului sau jderului, cauzată de infrastructura de transport, e cunoscută de organismele Uniunii Europene ca ameninţare gravă pentru biodiversitate. De aici, obligativitatea includerii în proiect a unor măsuri de mediu care nu pot fi ignorate, pentru respectarea unor angajamente şi evitarea unor sancţiuni mari. WWF România nu se opune construirii de autostrăzi sau dezvoltării economice în general. Dimpotrivă, susţinem dezvoltarea infrastructurii naţionale, însă numai cu condiţia ca studii de impact asupra mediului corect realizate să stea la baza lucrărilor, astfel încât România să nu se abată de la calea dezvoltării durabile pe termen mediu şi lung”, punctează WWF România.

În ceea ce priveşte microhidrocentralele, organizaţia de mediu precizează că investiţiile în astfel de proiecte trebuie să aibă loc în anumite condiţii.

„Finanţarea investiţiilor în microhidrocentrale şi alte surse de energie regenerabilă trebuie să fie condiţionată de adoptarea unui cadru legislativ care să stabilească zone de protecţie/de excludere de la construcţia de astfel de infrastructuri şi unei planificări strategice la nivel naţional de amplasare a lor pe celelalte categorii de râuri; până la adoptarea unui astfel de cadru legal, alocarea de fonduri pentru aceste investiţii trebuie sistată, pentru a stopa distrugerile, uneori ireversibile, pe care le au la nivelul ecosistemelor acvatice, asupra pescuitului şi turismului montan, spun oficialii organizaţiei.

Potrivit acestora, în următoarele zile, WWF se va întâlni cu reprezentanţi ai Comisiei Europene /CE/ pentru a analiza acest caz.

Microhidrocentrala Dejani-Lupşa, finanţată parţial prin fonduri europene, este unul dintre sutele de proiecte similare ce sunt construite în habitatele speciilor protejate din România, care afectează negativ alte proiecte de conservare, ducând la o risipă a fondurilor europene.

Uniunea Europeană /UE/ a acoperit circa 9,15 milioane de lei (aproximativ 2,07 milioane euro) din investiţie, restul finanţării fiind asigurată de Guvernul României (aproape 6% din total) şi de către investitor.

De asemenea, un proiect ‘Life’ pentru protecţia acvilei ţipătoare mici, finanţat tot de UE, este în curs de implementare în aceeaşi zonă şi are ca scop crearea de condiţii de viaţă favorabile pentru 22% din populaţia de acvilă ţipătoare mică la nivelul Uniunii. Atât reţeaua Natura 2000, cât şi proiectul ‘Life’ sunt finanţate prin fonduri UE.

WWF România a organizat, miercuri, o dezbatere cu specialişti în politici publice şi conservarea naturii pe tema fondurilor europene alocate în perioada 2014 – 2020 pentru dezvoltarea capitalului natural.

Ministerul Fondurilor Europene /MFE/ a prezentat, recent, ultima versiune a Acordului de Parteneriat pe care România îl va încheia cu forul european.

WWF România este membru activ în Comitetul însărcinat cu elaborarea acestui document strategic ce trasează liniile de dezvoltare a României în perioada 2014 – 2020.