WWF România: O alocare iresponsabilă a fondurilor europene pentru conservarea biodiversităţii este riscantă

„Luna februarie este perioada în care Acordul de Parteneriat dintre România şi Comisia Europeană va fi finalizat şi trimis instituţiei europene spre aprobare, ceea ce înseamnă intrarea într-o nouă etapă a strategiei europene de creştere inteligentă, durabilă şi inclusivă. În acest punct critic, WWF România atrage din nou atenţia asupra riscurilor generate de o alocare iresponsabilă a fondurilor şi asupra oportunităţilor pe care aceleaşi fonduri le pot crea pentru comunităţi şi natură„, a afirmat, miercuri, WWF România, într-o dezbatere de specialitate, potrivit Agerpres.

Potrivit organizaţiei de mediu, care a contribuit, de altfel, cu recomandări de-a lungul întregii perioade de elaborare a Acordului de Parteneriat, în această ultimă etapă au existat şi propuneri punctuale pentru definitivarea documentului oficial.

Astfel, este nevoie de obiective clare de conservare a biodiversităţii şi/sau măsuri de prevenţie/reducere a impactului investiţiilor din alte sectoare asupra biodiversităţii.

„(…) Acordul de Parteneriat trebuie să definească în mod clar alocarea financiară şi sursele de finanţare pentru obiectivele de mediu ce trebuie îndeplinite în diferitele sectoare de activitate sau domenii (dezvoltare rurală, pescuit, infrastructura energetică şi de transport etc). De exemplu, pentru finanţarea reţelei de arii protejate Natura 2000, sprijinul financiar trebuie acordat atât prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, pentru implementarea planurilor de management, cât şi prin viitorul Program Naţional de Dezvoltare Rurală, sub forma plăţilor compensatorii pentru proprietarii ale căror terenuri se află în ariile Natura 2000„, conform organizaţiei de mediu.

La ora actuală, strategia pentru dezvoltare rurală pentru viitorul PNDR nu include asemenea plăţi compensatorii, ceea ce îngreunează eforturile de conservare a valorilor naturale.

Din informaţiile WWF România, reiese faptul că în Podişul Hârtibaciului – Târnava Mare, cea mai mare a doua zonă din România acoperită de arii protejate, unde organizaţia derulează un amplu proiect de conservare, se pun bazele pentru o dezvoltare armonioasă, prin elaborarea planului de management al întregii zone.

Măsura în care acest plan se va pune în aplicare depinde în totalitate de instituţiile publice care vor trebui să asigure finanţarea măsurilor din plan, prin plăţi compensatorii pentru proprietarii de terenuri, susţin oficialii WWF România.

România este, în prezent, una dintre ţările din Uniunea Europeană care nu acordă plăţi compensatorii pentru proprietarii de terenuri situate în situri Natura 2000, deşi conservarea acestor zone este un obiectiv asumat de ţara noastră, odată cu aderarea la UE.

WWF România a organizat, miercuri, o dezbatere cu specialişti în politici publice şi conservarea naturii pe tema fondurilor europene alocate în perioada 2014 – 2020 pentru dezvoltarea capitalului natural.

Ministerul Fondurilor Europene /MFE/ a prezentat, recent, ultima versiune a Acordului de Parteneriat pe care România îl va încheia cu forul european.

WWF România este membru activ în Comitetul însărcinat cu elaborarea acestui document strategic ce trasează liniile de dezvoltare a României în perioada 2014 – 2020.