Zece ani de la invazia în Irak: Democraţia visată de americani nu a ajuns în ţara lui Saddam FOTO

Mai multe atentate cu maşini-capcană şi atacuri sinucigaşe comise la Bagdad au marcat împlinirea a 10 ani de la invazia americană în Irak ce a vut ca scop îndepărtarea de la putere a fostului dictator Saddam Hussein, bănuit că în ţara sa se fabrică arme de distrugere în masă.

Dar după un deceniu de implicare a Statelor Unite în restabilirea păcii şi în orientarea ţării către un regim democratic, situaţia din această ţară este departe de a se fi îmbunătăţit. La ora actuală, după zece ani de la răsturnarea dictaturii lui Saddam, Irakul luptă cu insurgenţa, cu instabilitatea politică, divizarea comunităţilor, lipsa de securitate şi nu în ultimul rând cu neajunsurile vieţii societăţii civile, în care, potrivit statisticilor recente ale ONU, aproximativ un sfert din populaţie (7 milioane de persoane) trăieşte în sărăcie lucie, neputând dispune nici acum măcar de serviciile publice de bază.

Ca exemplu, o gospodărie din Irak beneficiază de cel mult 8 ore de energie electrică pe zi, iar patru din zece irakieni nu au apă potabilă şi, în ciuda tuturor eforturilor, cei mai mulţi irakieni au parte doar de o asistenţă medicală primară şi aceea precară, pentru că aproximativ o jumătate din medici a migrat în străinătate,  după cum informează Al Jazeera.

Războiul, mai scump decât reconstrucţia

Alte articole

VIDEO Ambasada Suediei la Bagdad a fost incendiată, după ce un Coran a fost ars în Stockholm în cadrul unui eveniment autorizat

Estimările privind costurile războiului şi cele ale reconstrucţiei Irakului în care s-au implicat Statele Unite variază în funcţie de evaluatori. Astfel, potrivit unei evalări făcute de Congressional research Service, costurile au fost estimate la peste 800 de miliarde de dolari. Alte evaluări indică între 1,7 şi 3 trilioane de dolari.

Până acum, guvernul american a cheltuit 60 de miliarde de dolari pentru reconstrucţia şi dezvoltarea Irakului, dar un inspector general special a informat că 8 miliarde de dolari au fost „risipiţi”. „Infrastructura a fost total neglijată, iar pagubele sunt enorme. E nevoie de reconstrucţie totală, iar acest proces necesită zeci de miliarde de dolari, poate chiar mai mult de 200 de miliarde de dolari”, spune vicepremierul irakian Hussein Al-Shahrastani.

Un război, două comemorări

Cei mai mulţi dintre irakieni nu sunt dispuşi să marcheze data de 20 martie, când a Irakul era bombardat de americani şi de aliaţii lor, britanici. Pentru ei mai semnificativă este data de 9 aprilie, când armata americană a demolat statuia lui Saddam Hussein, marcând astfel înlăturarea regimului preşedintelui sunnit  şi a partidului acestuia, Baas, de la putere, în Irak.

Nici în plan politic Irakul nu a înregistrat vreun succes, fiind departe de a pune măcar bazele unei  democraţii exemplane, aşa cum îşi imagina fostul preşedinte american de atunci, George W. Bush când a pornit atacul asupra Irakului.

Organizaţia neguvernamentală Iraq Body Count, din Marea Britanie, a publicat un studiu potrivit căruia cel puţin 112.000 de civili au murit începând cu data de 20 martie 2003. Numărul soldaţilor americani morţi în Afganistan a fost estimat la 4.409, aproape dublu faţă de cel al soldaţilor ucişi în Afganistan.