Zeci de clădiri cu risc seismic din Bucureşti urmează să fie reabilitate. Care sunt zonele prioritare

Municipalitatea a anunţat ce măsuri urmează să ia pentru reabilitarea mai multor clădiri cu risc seismic în Bucureşti.

„Acesta este primul pas pentru realizarea unei strategii a Administraţiei pentru Consolidări şi o etapă necesară pentru deblocarea procesului de consolidare a unor imobile care aşteaptă de peste 20 ani execuţia lucrărilor”, a explicat directorul AMCCRS, Edmond Niculuşcă, conform unui comunicat al PMB.

Reprezentanţii Primăriei Capitalei au anunţat că au început din săptămâna aceasta să lucreze pe echipe de lucru multidisciplinare pentru reabilitarea clădirilor cu risc seismic.

Citeşte şi: Bucureştiul, capitala cea mai afectată de risc seismic din UE. Nicuşor Dan: Această problemă e o prioritate

Alte articole

Ciprian Ciucu promite să colaboreze cu toți primarii de sector: „Cred că nu mai e timp de războaie în viitor”

Unde poți merge la patinoar în București în luna decembrie. Principalele puncte de atracție din Capitală

Zeci de clădiri cu risc seismic din Bucureşti urmează să fie reabilitate. Zonele prioritare pe care se lucrează

1. Zona KM 0 (13 imobile)

2. Zona Cişmigiu (11 imobile)

3. Zona Armenească (20 imobile)

4. Zona Calea Victoriei (9 imobile)

5. Zona Centrul Istoric (18 imobile)

6. Zona Instituţii Publice de Cultură şi Imobile Monument Istoric cu Risc Seismic (12 imobile).

Toate aceste zone cuprind 84 de imobile, din care 72 sunt imobile multietajate rezidenţiale cu risc seismic I, care adună mii de apartamente din centrul vulnerabil al Capitalei. Sunt proiecte care trebuie să fie recepţionate, cel târziu până în anul 2026, şi care vor fi implementate în paralel cu alte zone vulnerabile seismic din Bucureşti.

De asemenea, se lucrează şi la găsirea unor alternative de finanţare a lucrărilor de consolidare pentru a degreva presiunea asupra bugetului Capitalei şi a susţine proiectele actualei administraţii.

De asemenea, primarul general Nicuşor Dan s-a întâlnit joi, la Muzeul Satului, cu ministrul Bogdan Gheorghiu, pentru a semna un protocol de colaborare între Primăria Capitalei și Ministerul Culturii.

„Vrem ca cele două instituții să lucreze împreună pentru a proteja patrimoniul cultural al Bucureștiului prin introducerea de noi clădiri bucureștene pe lista monumentelor istorice.

Am discutat, de asemenea, cu gazda întâlnirii noastre, directoarea Muzeului Satului, Paulina Popoiu, despre posibilitatea de extindere a muzeului prin aducerea unei case țărănești basarabene, conform unei propuneri a Ambasadei Republicii Moldova la București. Susțin această idee, pentru că este vorba de spațiul etnic românesc și e firesc ca vizitatorii muzeului să poată vedea și o casă tradițională din Moldova de peste Prut”, a precizat edilul Capitalei.

Citeşte şi: Nicuşor Dan vrea să finanţeze prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă proiecte de consolidare a clădirilor cu risc seismic