Update. Judecătorii de la Curtea Constituţională au amânat decizia privind dezincriminarea conflictului de interese. 

Judecătorul CCR Augustin Zegrean a declarat miercuri, îniantea începerii şedinţei Curţii în care se judecă dezincriminarea conflictului de interese şi statutul aleşilor locali, că ”toate legile trebuie respectate” şi că în ”codul penal nu se vorbeşte despre o categorie anume de oameni”.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Doi ingineri de la Electrica Oradea, trimişi în judecată pentru ...

Cătălin Cherecheș rămâne în închisoare pentru a ispăși ...

În general, Codul Penal nu vorbeşte despre o categorie anume de oameni, se referă în mod general. Nu trebuie să scrie în lege că n-ai voie să furi ca să ştii că nu trebuie să furi, de exemplu. Aţi văzut scris în vreo lege că n-ai voie să furi sau n-ai voie să omori? Nu scrie aşa ceva. Toate legile trebuie respectate. Dacă n-ar trebui, nu s-ar mai face sau ar scrie acolo: respectă numai cine vrea”, a declarat judecătorul Augustin Zegrean, citat de Mediafax.

El a mai spus că nu-şi aminteşte să mai fi fost sesizată la Curtea Constituţională o lege chiar de către cei care au iniţiat-o şi votat-o în Parlament.

Citeşte şi:  CCR discută miercuri sesizarea lui Iohannis privind aleşii condamnaţi cu suspendare şi pe cea privind conflictul de interese

Legea care prevede că aleşii care şi-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de 21 august 2013 nu pot fi acuzaţi de conflict de interese a fost atacată la CCR de 98 de deputaţi de la PSD, UDMR, minorităţi, plus un reprezentant PNL. Adresa de înaintare a sesizării de neconstituţionalitate a fost semnată de liderul deputaţilor PSD, Florin Pâslaru, în condiţiile în care proiectul a fost iniţiat de actualul preşedinte interimar al Camerei Deputaţilor din partea PSD, Florin Iordache, şi de deputatul UDMR Marton Arpad, fiind votat, aproape în unanimitate, de parlamentari de la toate partidele.

Unul dintre motivele invocate de semnatarii sesizării este acela că legea ”ar putea conduce la un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie” deoarece actul normativ introduce el însuşi o interpretare cu privire la conflictul de interese.

Un al doilea motiv invocat de autorii sesizării de neconstituţionalitate este că legea ”are efecte retroactive încălcând principiul neretroactivităţii legii consacrat de prevederile art. 15 alin. 2 din Constituţia României: >”.

De asemenea, în textul sesizării se mai precizează: ”(Legea, n.r.) asigură o clauză de impunitate retroactivă fiind o > pentru parlamentarii care au angajat rude înainte de data la care a intrat în vigoare această interdicţie prevăzută de art. 38 alin (11) din legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, aceştia nemaiputând fi traşi la răspundere juridică penală şi civilă”.