Când a fost întrebat ce formă a Regulamentului Sentului şi Statutului parlamentarilor se va aplica la redactarea hotărârii – cea veche sau cea modificată după trimiterea sesizărilor la Curte – preşedintele CCR, Augustin Zegrean a răspuns: „E la latitudinea lor şi acea hotărâre va putea fi atacată la Curtea Constituţională de către cei care o consideră nelegală sau neconstituţională„.

Iniţial însă, Zegrean a lăsat de înţeles că Senatul ar trebui să redacteze hotărârea în conformitate cu legea existentă la momentul votului menţionând principiul de drept „tempus regit actum”. „Se aplică legea de la momentul adoptării actului„, a declarat Zegrean.

Alte Articole

Asta, DA, răsturnare de situație în showbiz! S-au ÎMPĂCAT ...

Sorin Grindeanu aruncă bomba! ”Ministerul Transporturilor ...

Sorin Grindeanu: „Nu îmi permit să ne fie suspendate ...

Însă o hotărâre redactată pe legea veche riscă să pună Senatul în postura de a mai primi o decizie de neconstituţionalitate, lucru sugerat chiar de către preşedintele CCR. „N-are rost să mai discutăm despre asta. Au hotărât ei ieri că este neconstituţională. Ieri au modificat Statutul, iar mai înainte şi Regulamentul„, a comentat Zegrean.

De asemenea, Zegrean a respins aserţiunile potrivită cărora CCR nu poate obliga Senatul să redacteze o hotărâre, el invocând prevederile articolului 147 din Constituţie care stipulează că deciziile Curţii sunt general-obligatorii, fără a statua o excepţie pentru Senatul României.

Curtea Constituţională a României (CCR) a dezbătut miercuri cele trei sesizări formulate de preşedintele Klaus Iohannis, de şeful CSM, Marius Tudose, şi de PNL în legătură cu votul dat de Senat în cazul solicitării de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a lui Dan Şova.

Judecătorii constituţionali au decis că în cazul sesizării formulate de Klaus Iohannis nu există un conflict.

„În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, pe de altă parte, generat de omisiunea Camerei Deputaţilor şi a Senatului de a modifica dispozițiile art.24 din Legea nr.96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, respectiv dispozițiile art.173 din Regulamentul Senatului„, precizează CCR, într-un comunicat de presă.

În cazul sesizării PNL, Curtea a constatat că solicitarea a devenit inadmisibilă pentru că legea a fost modificată între timp.

„În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituțională a respins, ca devenită inadmisibilă, sesizarea de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile art.173 din Regulamentul Senatului”, se arată în comunicat.

În privinţa solicitării CSM, CCR a constatat că există un conflict care constă în faptul că Senatul nu a redactat hotărârea privind solicitarea Ministerului Public de încuviinţare a reţinerii şi arestării senatorului Dan Şova. „Senatul este obligat să redacteze hotărârea şi să o publice în Monitorul Oficial.

„În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi,

1. Curtea a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Senatul României, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta şi publica hotărârea care atestă rezultatul votului dat în Plenul Senatului.

2. Senatul are obligaţia de a redacta hotărârea adoptată în şedinţa Plenului din 25 martie 2014 prin care atestă rezultatul votului cu privire la cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan-Coman Şova, de a comunica hotărârea autorităţilor publice competente şi de a o publica în Monitorul Oficial al României.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, precum și Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Senatului României”, precizează CCR.