Judecătorii CCR au dispus renumărarea voturilor pentru primul tur al alegerilor prezidențiale. Decizia finală, amânată pentru vineri, 29 noiembrie 2024

„În ziua de 28 noiembrie 2024, Plenul Curții Constituționale a examinat cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din data de 24 noiembrie 2024, formulată de domnul Cristian Vasile Terheș (Dosar nr.3671F/2024), și având în vedere art.146 lit.f) din Constituție, art.3 din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României, precum și art.37 și 76 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cu unanimitate de voturi, a dispus:
1. Reverificarea și renumărarea tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate și cele nule la alegerile pentru funcția de Președinte al României din data de 24 noiembrie 2024.
2. Înaintarea rezultatelor reverificării și renumărării Curții Constituționale de către Biroul Electoral Central.
3. Termen de judecată pentru data de 29 noiembrie 2024, ora 14,00.
În aceeași ședință, Plenul Curții Constituționale a respins, ca tardivă, cu unanimitate de voturi, cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din data de 24 noiembrie 2024, formulată de domnul Sebastian-Constantin Popescu (Dosar nr.3672F/2024).
Totodată, în Dosarul nr.3670F/2024, a stabilit termen pentru data de 29 noiembrie 2024, ora 14,00.

Hotărârile sunt definitive şi se comunică Biroului Electoral Central.
Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul hotărârilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”, potrivit CCR.

Curtea Constituţională trebuia să decidă joi, 28 noiembrie 2024, asupra a două cereri de anulare a primului tur al alegerilor prezidenţiale, depuse de doi competitori electorali, Cristian Terheş şi Sebastian Popescu, clasaţi pe poziţiile 9 şi 12 în urma alegerilor de duminică, cu 1,04% din voturi, respectiv 0,16%.din voturi.

Sebastian Popescu acuză fraudarea legii electorale de către Călin Georgescu, ”prin finanţare ilegală a întregii campanii electorale, având susţinere din afara graniţelor ţării, din partea unor entităţi statale cu scopul de a destabiliza România.”

Alte articole

CCR a publicat motivarea deciziei de neconstituționalitate privind reforma pensiilor magistraților

CCR a amânat decizia privind legea referitoare la pensiile private până pe 12 noiembrie. Ce prevede actul legislativ controversat

Sebastian Popescu mai precizează în sesizarea prezentată de Digi 24 că, potrivit Raportului Oficial al AEP, candidatul independent Călin Georgescu a raportat ZERO lei cheltuieli pentru întreaga campanie, „deşi a desfăşurat o activitate amplă de promovare prin materiale online, reuşind să obţină peste 2,1 milioane voturi, ceea ce implică în mod evident resurse logistice şi financiare considerabile”.

Cristian Terheş a acuzat într-o conferinţă de presă fraudarea alegerilor şi intervenţii care au afectat clasamentul în ceea ce îi priveşte pe primii doi candidaţi, afirmând explicit că prin această acţiune de fraudare a alegerilor a fost schimbată ordinea celor clasaţi în turul ll. El a invocat ieşirile publice, inclusiv live-uri pe Facebook, ale mai multor ”reprezentanţi de marcă ai USR” care au îndemnat românii din America să o voteze pe Elena Lasconi. El i-a enumerat pe Cătălin Drulă şi Vlad Voiculescu şi a spus că postările acestora au avut  mii de like-uri şi de distribuiri.
Terheş a remarcat că diferenţa dintre candidatul clasat pe locul 2, Elena Lasconi, şi cel clasat pe locul 3 este foarte mică.

Pe lângă cererile de anulare a primului tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale depuse de Sebastian Constantin Popescu şi de Cristian Terheş, CCR are pe ordinea de zi și ”Confirmarea/validarea rezultatului alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024”.

CSAT se reuneşte de urgență după alegerile prezidențiale. Tema şedinţei – posibile riscuri la adresa securităţii naţionale generate de acţiunile unor actori cibernetici statali şi non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral

Ulterior, de la ora 14.00, la Palatul Cotroceni are loc şedinţa CSAT privind posibile riscuri la adresa securităţii naţionale generate de acţiunile unor actori cibernetici statali şi non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.

Şedinţa CSAT are loc pe fondul disputelor legate de modul în care au fost utilizate reţelele sociale, în special Tok Tok, în campania derulată de candidatul Călin Georgescu, plasat pe primul loc în urma turului l al alegerilor prezidenţiale de duminică.

CNA a solicitat marţi, Comisiei Europene să iniţieze o investigaţie oficială a reţelei de socializare TikTok privind riscurile democratice legate de activitatea sa în România şi a conţinutului electoral difuzat în timpul campaniei electorale

Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) a precizat miercuri în contextul, discuţiilor privind rolul companiei chineze TikTok în victoria candidatului Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidenţiale, că a recomandat instituţiilor publice, în 2023, să interzică aplicaţia TikTok şi că monitorizarea conturilor de social media şi investigarea tacticilor şi tehnicilor de propagare a postărilor de pe reţelele sociale prin manipulare de algoritmi nu intră în atribuţiile instituţiei.

De asemenea, DNSC a subliniat că în perioada alegerilor a colaborat cu AEP, STS şi ANCOM pentru a preveni atacurile cibernetice asupra infrastructurii electorale.

Coaliţia Vot Corect a publicat raportul de monitorizare a alegerile din 24 noiembrie, în care se arată că AEP a fost sesizată pentru demararea urgentă a unui control, iar ANCOM pentru iniţierea unei investigaţii, prin colaborare cu Comisia Europeană cu privire la campania Tik Tok desfăşurată de candidatul Călin Georgescu.

Coaliţia arată că rezultatele au fost surprinzătoare inclusiv pentru majoritatea actorilor politici cotaţi cu şanse ridicate de a intra în cel de-al doilea tur de scrutin, deoarece vizibilitatea candidatului Călin Georgescu în peisajul electoral mainstream a fost foarte redusă, campania sa fiind bazată într-o mare măsură pe promovare considerată inautentică pe platforma Tik Tok şi pe lipsa finanţării campaniei, ceea ce ridică semne de întrebare.