Femeile care suferă de endometrioză, o boală complexă, greu de diagnosticat și care poate duce la infertilitate, vor putea beneficia de zile libere plătite. Mai exact, la Senat a fost depusă o propunere legislativă pentru completarea Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii.
„Endometrioza este o afecţiune ginecologică gravă, recunoscută de Organizaţia Mondială a Sănătăţii drept o boală cronică, care afectează un număr semnificativ de femei din România. Confom estimărilor medicale, între 10% şi 15% dintre femeile aflate la vârsta fertilă suferă de această afecţiune, ceea ce înseamnă sute de mii de paciente la nivel naţional. Această boală se manifestă prin dureri pelviene severe, oboseală cronică şi, în multe cazuri, incapacitate temporară de muncă, mai ales în perioada menstruaţiei.
În prezent, legislaţia românească nu oferă un cadru adecvat care să răspundă nevoilor femeilor cu endometrioză. Lipsa unor reglementări clare detemină ca aceste persoane să fie puse într-o situaţie de dublă vulnerabilitate: pe de o parte, să suporte consecinţele fizice şi psihologice ale bolii, iar pe de altă parte, să fie expuse riscului de a-şi pierde venitul sau locul de muncă pentru că nu pot face faţă programului obişnuit de lucru în zilele critice.
Prin această propunere legislativă, se instituie un drept minim de protecţie: acordarea unor zile libere plătite, la cerere, în perioada menstruaţiei, pentni femeile diagnosticate cu endometrioză, confimată medical. Măsua nu este un privilegiu, ci o corectare necesară a unei inechităţi sociale. Ea reprezintă recunoaşterea faptului că endometrioza este o boală cronică ce impune adaptarea condiţiilor de muncă la realităţile medicale”, au explicat inițiatorii în nota de fundamentare a proiectului.
Din punct de vedere social, măsura va aduce un sprijin concret pentru un segment important al populației active. Ea va reduce presiunea asupra femeilor afectate, va contribui la echilibrul dintre viața personală și cea profesională și va transmite un mesaj clar de respect și solidaritate. Din punct de vedere economic, impactul asupra angajatorilor și asupra bugetului public este limitat, numărul persoanelor vizate fiind relativ redus, notează DC Business.
Costurile imediate sunt compensate prin beneficii indirecte, printre care se numără reducerea absenteismului necontrolat, creșterea productivității prin menținerea unei forțe de muncă sănătoase și, nu în ultimul rând, consolidarea încrederii în instituțiile statului, mai spun inițiatorii.
Citește și: Vaccinare antigripală 2025 – 2026. Când începe și cine primește vaccin gratuit anul acesta