Ziua Armatei Române, sărbătorită printr-o serie de manifestări în toată ţara. Klaus Iohannis: România dispune de o Armată eficientă

UPDATE  România dispune de o Armată eficientă și care se înscrie în rândul armatelor de înaltă calitate profesională și morală, a declarat marți președintele Klaus Iohannis.

„Astăzi, 25 octombrie, sărbătorim Ziua Armatei Române, prilej cu care vă îndemn să ne aplecăm cu respect în fața celor care și-au slujit și continuă să-și slujească țara cu devotament”, a spus Iohannis, la ceremoniile organizate la Ansamblul Monumental „Glorie Ostașului Român” din Carei, județul Satu Mare.

El și-a exprimat recunoștința pentru cei pentru care „apărarea neamului s-a transformat în crez”.

„Încrederea românilor în Armată demonstrează faptul că această instituție și-a consolidat, în percepția generală, profilul de garant al suveranității, independenței și unității statului. În egală măsură însă, cred că oamenii apreciază și standardele morale și profesionalismul celor care sunt dispuși să își riște viața pentru binele comun”, a afirmat șeful statului, potrivit Agerpres.

Alte articole

Pentru prima dată în ultimii doi ani, numărul soldaţilor români a crescut. Câţi militari are acum Armata Română şi care este numărul ideal la care trebuie să ajungă

Românii pot încasa 1.200 de lei de la Armata Română, stând acasă. Ce condiţii trebuie îndeplinite şi ce obligaţii au în caz de război rezerviştii voluntari

Iohannis a arătat că, în prezent, România se află la confluența unor zone care generează provocări la adresa securității euroatlantice și care impun redefinirea puterii militare, precum și adaptarea modalităților de răspuns.

„Pe de o parte, în est, Federația Rusă pune la îndoială principiile și mecanismele care asigură stabilitatea la nivel european. Pe de altă parte, asistăm la accentuarea instabilității din regiunea Orientului Mijlociu, inclusiv prin apariția unor noi forme de radicalism și extremism terorist ori migrație greu de controlat. La toate aceste provocări trebuie să răspundem cu promptitudine, dar, în același timp, în baza unei strategii și a unei viziuni. România a dovedit că are obiective strategice și că știe să le atingă”, a spus președintele Iohannis.

El a amintit că România și-a asumat să fie nu doar un beneficiar, ci și un furnizor de securitate.

„Un stat puternic își respectă și își protejează cetățenii. De aceea, eforturile strategice ale statului român vizează, în primul rând, securitatea cetățenilor și asigurarea integrității teritoriului național, prin dezvoltarea unor capabilități de apărare proprii, dar și prin pregătirea populației și a teritoriului pentru apărare”, a susținut șeful statului.

El a salutat relansarea proiectului de analiză și planificare strategică și a amintit că în ultimul an și jumătate au fost elaborate și adoptate o serie de documente programatice fundamentale, precum „Strategia națională de apărare a țării”, „Carta Albă a Apărării”, Legea privind planificarea apărării și noua „Strategie Militară”.

„Toți acești pași care s-au făcut cred că vin să întărească și mai mult încrederea de care se bucură astăzi Armata României. Pot afirma cu toată convingerea că România dispune, în prezent, de o Armată care funcționează eficient și care se înscrie în rândul armatelor de înaltă calitate profesională și morală”, a arătat Iohannis.

În final, șeful statului le-a mulțumit militarilor pentru că își fac datoria cu devotament, patriotism și abnegație.

Premierul Dacian Cioloș a luat parte, marți, la ceremonia militară organizată la Mormântul Ostașului Necunoscut, din Parcul Carol, de Ziua Armatei, ocazie cu care au fost depuse coroane de flori în memoria eroilor căzuți la datorie.

Alături de premier, la ceremonie au mai participat oficiali din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Statului Major General, Ministerului Afacerilor Interne, reprezentanți ai administrației locale, veterani de război.

În cadrul ceremoniei, un sobor de preoți a oficiat o slujbă religioasă în memoria celor căzuți în luptă și au fost depuse coroane de flori din partea oficialităților. 

Militarii români din teatrele de operații sărbătoresc această zi prin organizarea unor ceremonii militare și a unor activități culturale și sportive, la care vor fi invitați și parteneri din coalițiile multinaționale.

În Bucureşti, marţi, începând cu ora 8.30, au loc ceremonii militare de depuneri de coroane de flori la Monumentul Eroilor Patriei, din faţa Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I”, şi la Mormântul Ostaşului Necunoscut, din Parcul Carol.

Între orele 9.00 şi 16.00 are loc Ziua Porţilor Deschise la Muzeul Naţional al Aviaţiei Române, iar începând cu ora 18.30, are loc retragerea cu torţe pe traseul Palatul Cercului Militar Naţional, B-dul Regina Elisabeta, B-dul Mihail Kogălniceanu, Splaiul Independenţei, Şoseaua Cotroceni, B-dul Iuliu Maniu, B-dul Vasile Milea, Statul Major al Forţelor Terestre, potrivit MAPN.

La ora 19.30, va fi prezentată noua uniformă militară combat a Armatei României, la Palatul Cercului Militar Naţional.

Totodată, în perioada 25 octombrie – 2 noiembrie, militari din structuri ale vânătorilor de munte reconstituie marşul executat de primul batalion de vânători de munte, pe traseul Bucureşti (Mormântul Ostaşului Necunoscut) – Târgu Neamţ – Braşov.

Manifestări au loc şi la Satu Mare. Astfel, între orele 10.00 şi 12.00, este organizat un marş pe traseul Tătăreşti – Ruseni şi vor fi depuse coroane de flori la monumentele de pe traseu. La ora 9.00 are loc o ceremonie de depunere de coroane de flori la Monumentul Ostaşului Român.

La Carei, activităţile se vor desfăşura după următorul program: organizarea unui marş pe traseul Supuru de Sus – Supuru de Jos – Acâş – Carei; la ora 11.00, are loc o ceremonie militară şi religioasă la Ansamblul Monumental Glorie Ostaşului Român; la ora 12.30 – videoconferinţă cu militarii români aflaţi în teatre de operaţii, la palatul din Parcul Karoly, iar la ora 13.00, vor fi exerciţii demonstrative, expoziţii şi spectacol cultural, în Parcul Karoly.

Cu acelaşi prilej vor fi organizate ceremonii pentru depunerea de coroane de flori la cimitirele şi monumentele dedicate eroilor români din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Federaţia Rusă, Republica Moldova şi Ucraina.

La Rossoşka, regiunea Volgograd din Federaţia Rusă, va avea loc ceremonia de reînhumare a militarilor români căzuţi în luptele de la Stalingrad.

Prima acțiune de luptă a Armatei României în afara granițelor naționale, de după Revoluția din 1989, a început la 8 martie 1996, alături de contingentele armatelor statelor membre NATO și partenere, în teatrul de operații din Bosnia-Herțegovina, cu Batalionul 96 Geniu. În anul 2000, Armata României și-a început participarea la misiunea NATO KFOR din provincia Kosovo, cu personal de stat-major și, ulterior, cu subunități specializate, de nivel de companie.

România a dislocat, în iulie 2002, în Afganistan, primul batalion de infanterie format din 405 militari, sub comanda Forței Internaționale de Asistență pentru Securitate. Iulie 2003 a marcat începutul contribuției militare românești la Operațiunea ”Iraqi Freedom”. 

În ziua de 17 septembrie 1996, Armata României a pierdut primul militar în teatrele de operații de după 1990. Sublocotenentul post-mortem Remus Brânzan a făcut parte din Brigada 10 Geniu, primul contingent militar din țara noastră care a participat la o misiune internațională de menținere a păcii, în Bosnia și Herțegovina.

Ultimii doi ostași români căzuți la datorie au fost sublocotenentul post-mortem Adrian Vizireanu și sublocotenentul post-mortem Iulian Dumitrescu, la 7 mai 2016, în localitatea Kandahar, Afganistan, în timpul executării unei misiuni de instruire a polițiștilor afgani.

Începând cu 1996 și până în prezent, 28 de eroi români și-au pierdut viața în teatrele de operațiuni.

Cu prilejul Zilei Armatei României din 2010, a fost dezvelit, în Parcul Tineretului din Capitală, Monumentul Eroilor militari români căzuți la datorie, în prezența președintelui României. 

Ziua Armatei României a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959. 25 octombrie 1944 semnifică data eliberării totale a teritoriului național de sub ocupație hortysto-fascistă. Ultimele orașe eliberate au fost Satu Mare și Carei.

Eliberarea întregului teritoriu național s-a obținut prin lupta eroică a peste 525.000 de militari angajați nemijlocit în luptă, între 23 august și 25 octombrie 1944. Dintre aceștia, au fost uciși sau răniți circa 58.000. Pierderile provocate inamicului s-au ridicat la 89.934 militari, dintre care 76.275 prizonieri.

Eliberarea părții de nord-est a Transilvaniei nu a însemnat și încetarea luptelor duse de Armata României, care a continuat războiul antifascist alături de puterile Națiunilor Unite pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei și Austriei, până la victoria finală. ”Ajunse la frontieră din 1940, diviziile noastre — menționa comunicatul Marelui Stat Major din 25 octombrie 1944 — sunt gata de un nou efort și de noi lupte alături de marii noștri aliați, până la înfrângerea totală a forțelor germano-maghiare”.