ZIUA IMNUL NAŢIONAL al României, trafic restricţionat în Bucureşti pentru ceremonii

Ceremonia militară prilejuită de Ziua Imnului Naţional va avea loc în Piaţa Tricolorului din faţa Palatului Cercului Militar Naţional, de pe Calea Victoriei.

În acest context, conform unui comunicat al Brigăzii Rutiere, traficul rutier va fi restricţionat astfel:

* între orele 6,00 şi 10,00 – pe str. C. Mille, între Calea Victoriei şi str. Ion Brezoianu;
* între orele 8,30 şi 10,00 – pe Calea Victoriei, între str. Ion Câmpineanu şi bd. Regina Elisabeta;
* în intervalul orar 9,00 – 10,00, aproximativ 5 minute, se va restricţiona traficul rutier pe bd. Regina Elisabeta, între str. Academiei şi str. Ion Brezoianu, pe timpul intonării Imnului Naţional.

Poliţiştii recomandă ca rute ocolitoare: Piaţa Victoriei – bd. Lascăr Catargiu – bd. Magheru – bd. Nicolae Bălcescu – Piaţa Universităţii – Piaţa Unirii; Calea Ştirbei Vodă – str. Berzei – str. Buzeşti – Piaţa Victoriei; Calea Ştirbei Vodă – Calea Victoriei – str. Dem I. Dobrescu – bd. Nicolae Bălcescu – Piaţa Universităţii.

Alte articole

Ludovic Orban face show de Ziua Imnului. Preşedintele Forţa Dreptei, supranumit Şică Mandolină, a dat recital la zi de mare sărbătoare

Ziua imnului naţional al României – „Deşteaptă-te române!”, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848 – este sărbătorită an de an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, ”Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.

Ziua imnului naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Tot în anul 1998, în cadrul manifestărilor prilejuite de împlinirea unui secol şi jumătate de la Revoluţia română din anul 1848, Banca Naţională a României (BNR) a pus în circulaţie, în scop numismatic, începând cu data de 29 iulie 1998, Zi a imnului naţional, două monede din aur cu valori nominale de 500 lei şi 1.000 lei, dedicate acestei aniversări, potrivit Circularei nr. 12/1998 emise de BNR.

La originea imnului naţional al României se află poemul patriotic ”Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu şi publicat pentru prima dată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al suplimentului ”Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann, potrivit site-ului www.forter.ro.

Conţinutul profund patriotic şi naţional al poeziei a fost de natură să însufleţească numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti, pentru drepturi naţionale, mai ales din Transilvania. A fost intonat în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), în Primul Război Mondial şi la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, intonat în cel de-al Doilea Război Mondial.

”Deşteaptă-te române!” a fost intonat oficial pentru prima dată la 29 iulie 1848, în cadrul unei manifestări organizate în Grădina Publică din Râmnicu Vâlcea, în prezent Parcul Zăvoi, la iniţiativa domnitorului Ştirbei Vodă.

”Deşteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987 şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989. Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, ”Deşteaptă-te române!” a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Astfel, în forma actuală, Constituţia prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este ”Deşteaptă-te române!”, acesta fiind considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului, se arată pe site-ul www.cdep.ro. 

De asemenea, traficul rutier în zona Stadionului „Naţional Arena” ar putea fi restricţionat duminică, în contextul desfăşurării meciului de fotbal dintre echipele FCSB şi Dinamo Bucureşti.

Potrivit Brigăzii Rutiere a Capitalei, întrucât zona va fi foarte aglomerată, din cauza volumului mare de participanţi, în special str. Maior Coravu, str. Pierre de Coubertin, bd. Basarabia, str. Toni Bulandra, Şos. Iancului, Şos. Pantelimon, precum şi Şos. Mihai Bravu, tronsonul dintre Piaţa Iancului şi Piaţa Muncii, li se solicită conducătorilor de autovehicule să evite deplasarea pe acele tronsoane, să circule cu maximă atenţie, să folosească rutele ocolitoare, să respecte semnalele poliţiştilor rutieri aflaţi în trafic pentru devierea acestuia.

”În funcţie de afluenţa publicului şi dacă situaţia o va impune, Brigada Rutieră poate restricţiona traficul rutier, cu excepţia RATB, progresiv, pe arterele menţionate”, precizează Brigada Rutieră.

De asemenea, poliţiştii rutieri recomandă suporterilor, care se deplasează la stadion, utilizarea mijloacelor de transport în comun.

Pietonii au obligaţia să circule numai pe trotuare, traversarea străzii să o facă pe la locurile semnalizate şi marcate corespunzător ori la culoarea verde a semaforului electric şi numai după ce sunt siguri că intenţia lor de traversare a fost observată de şoferi.

Meciul de fotbal dintre echipele FCSB şi FC Dinamo 1948 Bucureşti se desfăşoară duminică, începând cu ora 21,00, pe Stadionul „Naţional Arena”.