ALEGERI PARLAMENTARE 2016. VOT DIASPORA. O parte dintre românii din diaspora şi-au putut exprima deja votul pentru viitorul Parlament. Ei au putut să trimită plicurile cu votul prin corespondență astfel încât acestea să ajungă la Biroul electoral pentru străinătate cu până la trei zile înainte de data alegerilor, inclusiv ziua de 11 decembrie, informează Biroul electoral de circumscripție nr. 43, într-un comunicat.

ALEGERI PARLAMENTARE 2016. Românii din străinătate care nu s-au înscris pentru votul prin corespondență pot vota ca și până acum la secții de vot deschise în străinătate.

Românii din diaspora vor fi reprezentați de patru deputați și doi senatori. Potrivit legii, norma de reprezentare trebuie să fie de un deputat la 73.000 de locuitori și un senator la 168.000 de locuitori. Un partid trebuie să treacă de 5 procente din voturi pentru a intra în Parlament.

„Consider ca romanii din diaspora înca sunt discriminati cata vreme, pentru hotararea numarului parlamentarilor, se foloseste un algoritm diferit de cel din tara. In Romania, avem un deputat la 70.000 de locuitori, în timp ce în diaspora este un deputat la 1.400.000 de români. Cam de 20 de ori mai puţin. Mi-ar fi plăcut ca şi presedintele României, Klaus Iohannis, să apere drepturile românilor din diaspora.  Nu înţeleg de ce atunci cand a fost ales domnia sa,  votul românilor avea o anumita valoare, iar acum este de 20 de ori mai neimportant”, spunea pentru RomaniaTV.net reprezentantul românilor din Spania, Daniel Ţecu.

Ministerul Afacerilor Externe organizează, pe 11 decembrie, 417 secții de vot în afara României, cu 123 mai multe decât la alegerile prezidențiale din 2014 și cu 111 secții mai multe decât la alegerile parlamentare din 2012. Potrivit noii Legi privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, românii din Diaspora vor alege doi senatori și patru deputați. Pe lângă alegerea celor șase parlamentari, voturile din străinătate contribuie la scorul general al partidelor.

„Din cele 417 secţii de votare propuse, 193 de secţii de votare vor fi organizate pe lângă ambasadele, consulatele şi institutele culturale ale României din străinătate. 217 secţii de votare reprezintă propunerile motivate de MAE pentru a fi create în străinătate, iar 7 secţii de votare vor fi organizate la solicitarea a cel puţin 100 de cetăţeni români care s-au înscris în Registrul Electoral Român până la data de 14 septembrie 2016”, arată MAE.

Pentru alegerile din 11 decembrie, având în vedere numărul redus al alegătorilor din străinătate care s-au înscris în Registrul Electoral, guvernul Cioloş a adoptat OUG 47/2016 care a permis înfiinţării unor noi secţii de votare în afara celor şapte secţii solicitate, potrivit legii de cel puţin 100 de cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

Cele şapte secţii de votare solicitate de românii din diaspora au fost deschise în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (1 secţie de votare solicitată), Republica Moldova (patru secţii) şi în Spania (două secţii).

Cele mai multe secţii de votare vor fi organizate în Italia, 73, în Spania, 53, în Republica Moldova, 35, SUA, 31, în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, 21, în Franţa 16, în Germania 15, în Belgia, 9 şi în Canada 8.

În localităţile în care la scrutinul din 2014 a fost un flux mare de votanţi, vor fi înfiinţate mai multe secţii de votare, a precizat MAE, făcând trimitere la Chişinău, unde vor fi deschise 12 secţii de votare, Londra, 8 secţii, la Bruxelles, 7 secţii, la Paris 6 secţii, la Roma şi Madrid câte 5 secţii.

Aproximativ două milioane de buletine de vot au fost transmite în diaspora pentru alegerile din 11 decembrie.

„MAE asigură logistica secţiilor de votare din străinătate şi a expediat în acest sens toate materialele necesare votării pentru cele 417 secţii de votare au fost trimse deja 1.993.930 de buletine de vot, jumătate pentru Senat, jumătate pentru Camera”, a spus purtătorul de cuvânt al MAE.

La alegerile de duminică pot vota la secţiile din afara ţării, doar cetăţenii români care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

„Practic, cum aceste alegeri se organizează pe circumscripţii electorale, fiecare judeţ în România reprezintă o circumscripţie, toată străinătatea reprezintă o circumscripţie, nr 43. Doar aceia care pot demonstra că au domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot vota la secţiile de votare în străinătate”, a explicat MAE.

Români care se deplasează temporat în străinătate nu pot vota la secţiile din diaspora, aceştia pot vota doar în ţară, în circumscripţia în care au domiciliul.

Cetăţenii români care se află în străinătate pentru a urma un tratament medical de mai bine de 90 de zile pot vota în baza unui document emis sau avizat de o autoritate medicală pe plan local care se consideră dovada de reşedinţă în străinătate, a precizat Vâlcu.

Vor fi numărate doar voturile prin corespondenţă care ajung la Biroul Electoral pentru votul prin corespondenţă până în data de 8 decembrie urmând ca acestea să fie deschise duminică, pe 11 decembrie, după închiderea secţiilor de votare din ţară.

VEZI LISTA, pe țări, cu adresele celor 417 secții de vot pe care România le organizează în străinătate.

Lista candidaților din diaspora

Partidul Mișcarea Populară

Camera Deputaților

Codreanu Constantin

Coliu Doru-Petrișor

Frangu Dănuț

Coman Constantin-Dorin

Preda Cristina-Dana

Podar Marian-Vasile

Senat

Țecu Daniel

Dendiu Doru-Liviu

Ștefănescu Radu-Nicolae

Bușe Clementina-Laura

Uniunea Democrată Maghiară Din România (UDMR)

Camera Deputaților

Magyari Tivadar-Pál

Kinizsi Zoltán

Barabás Katalin

Andercó Aliz-Timea

Könczei Árpád László

Graban Zsolt-Attila

Senat

Kovács Péter

Lacziko Enikő-Katalin

Fülöp Zoltán-László

Iuga-Gombos Tibor

Citeşte şi: Lista completă a secţiilor de votare din străinătate. Vezi unde pot vota românii din diaspora

Partidul Național Liberal

Camera Deputaților

Voicu Mihai-Alexandru

Barbăroșie Alexandru

Ioan Marius-Ionel

Săvulescu Gabriel

Arama Angela

Făgărășian Valentin-Ilie

Senat

Badea Viorel-Riceard

Săbăilă Ioan-Petre-Mihai

Nyerjak Antoniu-Robert

Bichiș Camelia-Maria

Citeşte şi: Miza de a fi parlamentar: zeci de mii de lei lunar. Aleşii beneficiază de venituri generoase şi decontarea cheltuielilor

Partidul România Unită

Camera Deputaților

Turda Gheorghe

Cristea Rareș

Ilieș Vasile

Mihai Marcel Cristian

Stan Elena-Loredana

Răducanu Marius-Alexandru

Senat

Tătaru Florin-Gheorghe

Badiu Maria-Anca

Brîndușescu Ion

Stanciu-Lazăr Aurel-Marian

Partidul Alianța Liberalilor și Democraților

Camera Deputaților

Mihai Aurelian

Mocanu Gollent Erich-Eduard

Rogin Tudor-Bogdan

Hristea Robert-Iulian

Duculescu Ciprian-Adrian

Borandă Bogdan-Claudiu

Senat

Rădăuță Corneliu

Preoteasa Zvetlana-Ileana

Pungă Nicolae

Mîrșanu Lidia

Citeşte şi: ALEGERI PARLAMENTARE 2016: Harta interactivă a votului din diaspora

Partidul Social Democrat

Camera Deputaților

Șaramet Veaceslav

Șerbu Cătălin

Lăban Liliana

Vornicu-Shalit Smaranda

Debelka Boglárka-Lilla

Stoian-Musteață Maria

Senat

Sârbu Marius-Vili

Văduva Emil-Marian

Schor Armand

Popescu Daniela

Alianța Noastră România (ANR)

Camera Deputaților

Alexander George

Nedelcu Anamaria

Constantinescu Ionuț

Tasu George

Mocanu Mihai

Senat

Costaș Ion

Udrescu Ionel

Blaj Estela-Violeta

Rață Roxana-Mădălina

Dobîndă Florin

Uniunea Salvați România

Camera Deputaților

Costescu Manuel

Popescu Nicolae-Daniel

Galupa Irina-Alexandra

Sawaya Marinela-Anca

Miron Adela-Meronica

Stancu Larisa

Senat

Mihail Radu-Mihai

Ponta Cerasella

Stoica Emanuel-Ioan

Ion Bogdan-Marius

Cum s-a votat în străinătate la alegerile parlamentare din 2012 şi 2008

În urmă cu patru ani au votat puţin peste 61.000 de români din străinătate la alegerile parlamentare, raportat la o cifră de 441.769 de cetăţeni români cu drept de vot care erau înregistraţi cu domiciliul în străinătate.

Din numărul total al voturilor valabil exprimate pentru Senat (59.989) – Alianţa România Dreaptă (PDL, PNŢC şi Forța Civică) a obţinut cele mai multe, respectiv 24.088 voturi, urmată de USL (PSD-PNL), cu 17.309 voturi şi PPDD cu 13.707 voturi.

Pentru Camera Deputaţilor, din 60.044 voturi valabil exprimate, 25.600 au revenit ARD, 16.686 USL şi 13.491 PPDD. MAE a organizat 306 de secţii de vot în 95 de ţări.

La alegerile parlamentare din 2008 s-a înregistrat o prezenţă la urne de 20.500 de votanţi, în cele 221 de secţii de votare din străinătate organizate atunci de MAE.

Românii din diaspora s-au mobilizat mai bine pentru alegerea preşedintelui

În 2014 au votat în al doilea tur de scrutin 377.551 de români din străinătate, conform datelor Biroului Electoral Central, iar în 2009 s-au prezentat la urne peste 147.000 de cetăţeni români. Lupta dintre Iohannis şi Ponta a dublat numărul românilor care au ieşit la vot în 2014 faţă de 2009.

Şi în 2009, şi în 2014, prezenţa masivă la vot a românilor din străinătate a fost decisivă pentru alegerea câştigătorului, Traian Băsescu, respectiv Klaus Iohannis.