„În vederea informării corecte a opiniei publice, referitor la situația numerică actualizată a persoanelor condamnate care au fost puse în libertate ca urmare a expirării duratei pedepsei în termen, prin acordarea beneficiilor compensatorii prevăzute de Legea 169/2017, transmitem: În perioada 19.10 – 19.11.2017, din unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor au fost puse în libertate, la termen, 701 persoane. De asemenea, a fost admisă, de către instanțele de judecată competente, liberarea condiționată pentru 1265 de persoane”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. 

În acest sens, Administrația Națională a Penitenciarelor completează că „Liberarea condiționată este o instituție complementară regimului executării pedepsei închisorii și presupune îndeplinirea cumulativă a unor condiții strict și limitativ prevăzute de lege”.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Dosarul fraţilor Tate va fi judecat de Tribunalul Bucureşti. ...

Viorel Hrebenciuc a pierdut la ICCJ procesul cu ANI privind confiscarea ...

„Potrivit art. 97 din Legea nr. 254/2017:
(1) Liberarea condiţionată se acordă potrivit procedurii prevăzute în Codul de procedură penală, la cererea persoanei condamnate sau la propunerea comisiei pentru liberare condiţionată.
(2) Comisia pentru liberare condiţionată este alcătuită din judecătorul de supraveghere a privării de libertate, care este şi preşedintele comisiei, directorul penitenciarului, directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, directorul adjunct pentru educaţie şi asistenţă psihosocială şi un consilier de probaţiune din cadrul serviciului de probaţiune competent potrivit legii în circumscripţia căruia se află penitenciarul. Secretariatul comisiei se asigură de către şeful serviciului evidenţă din penitenciarul respectiv.
(3) Comisia formulează propuneri de liberare condiţionată a persoanei condamnate, ţinând seama de:
1.Fracţiunea din pedeapsă efectiv executată şi de partea din durata pedepsei care este considerată ca executată, conform art. 96;
2.Regimul de executare a pedepsei privative de libertate în care este repartizată;
3.Îndeplinirea obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, în afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
4.Conduita persoanei condamnate şi eforturile acesteia pentru reintegrare socială, în special în cadrul muncii prestate, al activităţilor educative, moral-religioase, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, al instruirii şcolare şi al formării profesionale, precum şi responsabilităţile încredinţate, recompensele acordate şi sancţiunile disciplinare aplicate;
5.Antecedentele sale penale.
De asemenea, potrivit art. 99 si 100 C.p., pentru acordarea liberării condiționate, persoanele condamnate la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii trebuie să întrunească cumulativ următoarele condiții:
1.Îndeplinirea unei părți (fracții obligatorii) de executat din pedeapsa privativă de libertate stabilită prin hotărârea de condamnare;
2.Conduita corespunzătoare pe durata executării pedepsei (concretizată, în cazul pedepsei închisorii, prin condiția executării pedepsei în regim semideschis sau deschis);
3.Îndeplinirea integrală a obligațiilor civile stabilite de instanță prin hotărârea de condamnare (cu excepția cazurilor în care se dovedește ca persoana condamnată nu a avut nicio posibilitate de a le îndeplini);
4.Convingerea instanței ca persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra in societate.
Observăm astfel că instanța de judecată competentă trebuie să facă verificarea îndeplinirii cumulative, în ordinea în care sunt prevăzute, a criteriilor stabilite de art. 99, respectiv 100 alin. (1) lit. (a)-(c) C.p.
Raportat la posibilitatea alocării de beneficii compensatorii potrivit Legii 169/2017, deşi legea a creat acest beneficiu, executarea fracţiei legale nu presupune însă operarea de drept a liberării condiţionate.
Admiterea liberării condiționate implică formarea convingerii instanței cu privire la însușirea de către persoana condamnată a unui complex de valori sociale necesare subzistenței în societate, în condiții de legalitate”, mai precizează subinspector de penitenciare Mihaela-Cristina ENACHE, purtător de cuvânt al Administraţiei Naţională a Penitenciarelor. 

ANP dezinformeaza, spun sindicaliştii. Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor precizează într-un comunicat că „1588 de detinuti au fost eliberati de la aplicarea gratierii mascate”.
„Astazi, 21 noiembrie 2017, ANP a informat ca in perioada 19.10 – 19.11.2017 au fost pusi in libertate, la termen, un numar de 701 detinuti ca urmare a aplicarii legii recursului compensatoriu. Acelasi gen de dezinformare prin omisiune pe care a comis-o recent ministrul Juistitiei in Parlament in incercarea de a induce in eroare opinia publica.

In realitate in aceasta perioada au fost eliberati in total 1588 de detinuti, din care 887 liberati conditionat in urma aplicarii beneficiului prevazut de legea recursului compensatoriu. In aceasta perioada numarul detinutillor din penitenciare a scazut de la 25.798 (la 19.10.2017) la 24.210 (la 21.11.2017). Aritmetica nu poate fi infranta nici macar de catre ministrul justitiei in asociere cu seful penitenciarelor”.

Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor mai precizează că „în aceste conditii estimam ca in 60 de zile de la aplicarea acestei legi vor beneficia peste 3.000 de detinuti de aceasta gratiere mascata, urmand ca in primele 12 luni sa fie aproximativ 8.000 de beneficiari, indiferent de natura si gravitatea infractiunii”.

„La data de 17.11.2017 numarul total al celor eliberati ca urmare a recursului compensatoriu era de 1334. Se vede, deci, ca numarul eliberatilor post recurs compensatoriu se afla intr-o crestere rapida. Din pacate va urma si explozia criminalitatii in cateva luni, si va urma si reintoarcerea majoritatii acestora la penitenciar dupa ce vor face alte victime”, susţin sindicaliştii din ANP.