Arhiepiscopul Robu, la MNIR: Unitatea – vocaţia poporului român, care a ştiut să-şi păstreze limba şi credinţa

Unitatea a fost şi este o vocaţie a poporului român, care a ştiut să-şi păstreze limba şi credinţa, chiar şi atunci când graniţele politice l-au despărţit, a afirmat miercuri seara, arhiepiscopul romano-catolic de Bucureşti Ioan Robu, la Muzeul Naţional de Istorie a României, cu prilejul deschiderii expoziţiei "Imago Romaniae. Terra Christiana".

RomaniaTV.net
08 aug. 2018, 18:28
Arhiepiscopul Robu, la MNIR: Unitatea – vocaţia poporului român, care a ştiut să-şi păstreze limba şi credinţa

„Unitatea a fost întotdeauna vocaţia Bisericii, în spiritul rugăciunii fondatorului ei Isus Cristos, care a dorit ca toţi să fie una. A fost şi este unitatea şi o vocaţie a poporului român, care a ştiut să-şi păstreze limba şi credinţa, chiar şi atunci când graniţele politice l-au despărţit. Fie ca aceste documente despre România, păstrate în biblioteca şi arhivele Vaticanului şi expuse acum în Centenarul Marii Uniri de la 1918 să întărească în cei ce le privesc spiritul unităţii adevărate care îşi află rodnicia în Cristos”, a spus monseniorul Robu, potrivit Agerpres.

Înaltul prelat romano-catolic a remarcat, între altele, mai multe hărţi, cea mai veche, un fragment din Tabula Peutingeriana din Secolul III.

„Hărţile expuse prezintă teritoriul românesc şi relaţiile românilor cu celelalte ţări ale Europei, aşa cum au fost ele percepute, mai mult sau mai puţin subiectiv, de-a lungul vremurilor. E remarcabilă între ele harta lui Pietro Vesconti 8321, care descrie cu precizie Delta Dunării, ori Mapamondul iezuitului Matteo Ricci, care, în 1600, menţionează pentru prima dată numele de România cu caractere chinezeşti, şi poate cea mai frumoasă piesă a expoziţiei, o reproducere parţială după frescele care decorează Loggia lui Rafael, din Palatul Apostolic, unde cele trei provincii române – Valahia, Moldova şi Transilvania sunt menţionate nominal şi zugrăvite cu belşug de detalii în culori atrăgătoare”, a mai spus arhiepiscopul Ioan Robu.

Despre însemnătatea deschiderii expoziţiei, la vernisajul căreia a fost prezent Nunţiul Apostolic în România, Miguel Maury Buendía, au mai vorbit directorul general al MNIR, Ernest Oberlander-Târnoveanu, secretarul de stat pentru Culte Victor Opaschi, secretarul de stat în MCIN Alexandru Alexandru Pugna, directorul Muzeul Hărţilor şi al Cărţii Vechi , Cristina Toma.

Amintind contribuţia Muzeului Hărţilor şi al Cărţii Vechi la organizarea expoziţiei de la MNIR, preşedintele Fundaţiei Europene Titulescu, Adrian Năstase, a anunţat că în curând va vedea lumina tiparului un album cu hărţile Transilvaniei. „Sunt zeci de hărţi vechi ale Transilvaniei, dar privite împreună cu hărţile Valahiei şi Moldovei, ceea ce arată, de-a lungul secolelor, felul în care erau percepute aceste teritorii, nu felul în care au fost împărţite între imperii, ci felul în care, pornind de la hărţile Vechii Dacii, aceste teritorii au fost văzute de către străini sau îmbrăţişate de către cărturarii români şi fixate grafic”, a spus Năstase.

Expoziţia „Imago Romaniae. Terra Christiana”, care prezintă contexte istorice diverse în care factorul de coeziune definitoriu a fost apartenenţa la creştinism a populaţiei cuprinse în actualele graniţe ale României, continuă proiectul „Monumenta Romaniae Vaticana”, iniţiat în anul 1996 la Vatican, demers ce propunea expunerea în premieră a unor lucrări relevante pentru istoria poporului român şi aflate în patrimoniul Bibliotecii Vaticana. 22 de ani mai târziu această tematică este reluată la Bucureşti şi îmbogăţită cu artefacte provenind de la instituţii muzeale din ţară.

Potrivit MNIR, expoziţia îşi propune să prezinte într-un mod inedit, prin intermediul hărţilor, tipăriturilor, dar şi al obiectelor de artă ecleziastică creştină, contexte istorice diverse până la înfăptuirea statului modern român, în care factorul de coeziune definitoriu a fost apartenenţa la creştinism a populaţiei cuprinse în actualele graniţe ale României.

Expoziţia va fi deschisă până pe 1 octombrie.