Augustin Zegrean subliniază că România pune într-o situaţie neplăcută inclusiv Comisia de la Veneţia, pentru că va supune votului din sesiunea din octombrie un raport care se referă la nişte legi deja promulgate.

„A solicita Parlamentului să repună în circuitul parlamentar această lege nu obligă Parlamentul cu nimic, pentru că Parlamentul este organul legislativ suprem. Iar ca să repornească circuitul legislativ ar trebui ca cineva să facă o propunere, un proiect de modificare a acestor legi sau o propunere legislativă de modificare a acestor legi. Asta o poate face fie Guvernul, fie Parlamentul. Orice parlamentar are drept de iniţiativă legislativă şi poate să propună o modificare la o lege. Poate să spună că solicită, şi eu pot face asta, în calitate de cetăţeni cu drept de vot, care am votat acest Parlament, avem dreptul să cerem, dar asta nu îi înspăimântă cu nimic pe parlamentari. Am fost parlamentar şi ştiu cum e pe-acolo. Deci dacă vor vrea să facă, vor face, dacă nu, nu”, a declarat fostul preşedinte al CCR Augustin Zegrem joi, într-o intervenţie telefonică la Digi24.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Mihai Chirica și mai mulți angajați, trimiși în judecată ...

Un tablou de 2 milioane de euro, furat dintr-o galerie Oxford, ...

Klaus Iohannis, un nou atac la adresa PSD-ALDE pentru legile justiţiei: Legiferează prost. Legile trebuie revizuite urgent în Parlament

Zegrean a explicat că doar parlamentarii pot modifica legile justiţiei printr-o iniţiativă parlamentară sau Guvernul, printr-o Ordonanţă de Urgenţă, ceea ce este mai puţin probabil, având în vedere că Executivul este tot al coaliţiei majoritare din Parlament.

Fostul preşedinte al CCR a mai spus că dacă şeful statului nu ar fi promulgat legea organizării judiciare, ar fi fost acuzat că încalcă grav Constituţia.

De asemenea, Zegrean a spus că România pune într-o situaţie neplăcută inclusiv Comisia de la Veneţia, întrucât în sesiunea din octombrie va supune votului un raport pe nişte legi deja promulgate.

„I-am pus şi pe ei într-o lumină proastă. (…) Această Comisie are doar patru sesiuni pe an. Următoarea sesiune este în octombrie şi atunci se va pune la vor acest raport. Dar îi punem într-o situaţie absolut neplăcută, pentru că ei vor pune la vot un raport care se referă la nişte legi deja promulgate. Sigur că nu se sfârşeşte lumea prin promulgarea acestor legi, pentru că o să vină un alt Parlament şi o să le modifice, nu e prima dată când se întâmplă asta. În 2004 a fost un cod penal publicat în MO, care nu a intrat în vigoare niciodată. Au mai fost încercări de-astea de a face praf legislaţia şi de a tulbura apele şi de a încurca lumea cu tot felul de modificări. Legea nu a intrat în vigoare pentru că nu ajunsese la termen şi următorul Parlament a tot dat nişte legi, nişte OUG de amânare”, a explicat Zegrean.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat joi că nu mai are nicio cale de atac asupra Legii 304 privind organizarea judiciară şi că este obligat prin Constituţie să o promulge, dar acest lucru nu înseamnă că parcursul acestei legi s-a terminat. El a solicitat „în mod expres” Parlamentului ca imediat ce se reia sesiunea parlamentară să reintroducă legile justiţiei în circuitul parlamentar şi să le corecteze, aşa cum au cerut cei avizaţi. „În România, standardul legislativ nu poate să fie dosarul penal al unui lider sau altuia. Standardul în materie de legiferare trebuie să redevină respectul faţă de normele interne şi europene şi trebuie să se revină la respectul pentru Constituţie”, a subliniat preşedintele.

Comisia de la Veneţia a emis, vineri, o opinie preliminară în legătură cu modificările la cele trei legi ale justiţiei din România, formulând o serie de recomandări, între care menţinerea rolului preşedintelui şi al CSM în numirea/revocarea procurorilor de rang înalt, renunţarea la schema de pensionare anticipată a procurorilor, eliminarea sau redefinirea prevederilor care le permit procurorilor şefi să invalideze, ca neîntemeiate, soluţiile procurorilor.

Experţii Comisiei de la Veneţia consideră că noile prevederi ar putea conduce la o presiune excesivă asupra judecătorilor şi procurorilor, subminând independenţa sistemului judiciar şi a membrilor săi.