Ce spun specialiştii despre efectele trecerii la ora oficială de iarnă

„Bucuraţi-vă de o oră în plus de somn cât puteţi„, spun specialiştii de la Glasgow University, Marea Britanie, care avertizează că efectul schimbării de oră dispare în câteva zile.

Afirmaţia acestora vine în urma unui studiu la care au participat peste 3.000 de adulţi din Marea Britanie şi care a demonstrat că, odată cu schimbarea orei, în ultimul weekend al lunii octombrie, calitatea somnului dispare.

Cei mai mulţi dintre participanţii la studiu au declarat că se simt chiar mai energici şi mai fericiţi decât înaintea trecerii la ora oficială de iarnă. Însă beneficiile lenevirii de fiecare an, din ultima duminică a lui octombrie, dispar rapid, mulţi dintre cei care s-au declarat mulţumiţi de situaţie spunând că se simt mai rău ca atunci când dormeau mai puţin.

Întrebaţi cum au dormit, participanţii la studiu şi-au acordat o notă de 5,4 la calitatea somnului înainte de trecerea la ora oficială de iarnă şi de 4,5 după schimbarea orei.

Alte articole

Ce se întâmplă cu schimbarea orei. Parlamentul European și-a pierdut răbdarea și ia măsuri

Ora de iarnă 2025. Gata, Comisia Europeană opreşte schimbarea orei: „Nu mai are niciun sens şi ne enervează pe toţi”

„Trecerea la ora de iarnă le poate oferi un scurt răgaz pentru odihnă atât acelora care au probleme cu somnul, cât şi celor care dorm bine de obicei, efectele în cazul primilor fiind temporare„, spune profesorul Colin Espie, fondator al Centrului pentru Somn de la Universitatea Glasgow. „Odată ce corpul se obişnuieşte cu noul program, calitatea somnului scade semnificativ, iar procesul se accentuează odată cu instalarea iernii”, adaugă profesorul.

„Pe măsură ce noaptea devine mai lungă, suntem tentaţi să ne culcăm mai devreme şi să ne trezim mai târziu şi încheiem prin a fi bulversaţi„, mai spune acesta.

Ora oficială de vară este aplicată între ultima duminică din luna martie şi ultima duminică din octombrie. Pentru trecerea la ora oficială de iarnă, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, astfel că duminică 28 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi cea mai lungă zi a anului.

Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că, la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus. Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2.

România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită „timpul legal român”.

Convenţia a fost semnată de România în 1979, iar în 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene. În 1996, ţinând cont de avantajele decalării orarului cu o oră vara, pentru a profita la maximum de orele de lumină, acest orar a fost prelungit în Europa cu încă o lună.