AfD a provocat un cutremur politic la alegerile legislative din 24 septembrie, în urma cărora a obținut 12,6% din voturi și a acces pentru prima dată în Bundestag, cu 92 de deputați.
Încurajată de acest succes, AfD — prezentă și în 14 din cele 16 parlamente regionale—, reunește aproximativ 600 de delegați la Hanovra, cu obiectivul alegerii noii conducerii și al adoptării unei foi de parcurs pentru a se poziționa drept principalul opozant al cancelarului Angela Merkel și a capitaliza pe seama dificultăților acesteia de a forma un nou guvern.
Problema viitoarei conduceri a AfD va fi o miză majoră la congres, după plecarea lui Frauke Petry, fosta lideră care a denunțat după alegerile din septembrie deriva spre dreapta a partidului. Pentru a reconcilia diferitele tendințe, AfD a optat pentru o conducere colegială de cel puțin două persoane.
Lupta se va da pentru al doilea post de co-președinte, alături de Joerg Meuthen. Aripa moderată vrea să-l impună pe liderul AfD Berlin, Georg Pazderski, fost colonel în armată, în timp ce facțiunea cea mai dură îl susține pe Alexander Gauland.
În ce privește programul, delegații vor dezbate mai multe moțiuni, una dintre ele cerând interzicerea circumciziei băieților, practicată de musulmani și evrei, iar o alta reclamând o definiție mult mai restrânsă a antisemitismului, pentru a permite criticile împotriva evreilor fără riscul ajungerii în fața justiției.
Mii de polițiști au fost mobilizați pentru evitarea oricăror tulburări, iar sindicatul de poliție GdP a lansat un apel la calm, după ciocnirile izbucnite în timpul congresului din aprilie al AfD, de la Koln, când mai mulți membri ai forțelor de ordine au fost răniți.
O purtătoare de cuvânt a poliției, citată de agenția dpa, a declarat că autoritățile au făcut uz de tunuri cu apă pentru a dispersa sute de protestatari care au ridicat baricade pe străzi pentru a împiedica accesul în clădirea unde are loc congresul. Imagini de televiziune au arătat protestatari ridicați de poliție.