CSM: Criticile cu privire la declaraţia comună referitoare la trategia Naţională Anticorupţie sunt excesive şi incorecte

În ședința din 18 octombrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât adoptarea și transmiterea unei declarații comune de aderare la Strategia Națională Anticorupție pentru perioada 2016 — 2020 de către reprezentanții autorității judecătorești, respectiv președintele CSM, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, și procurorul general, odată cu declarația de aderare urmând a fi transmisă și lista structurilor subordonate, coordonate sau aflate sub autoritatea acestor instituții publice.

„Hotărârea în cauză a fost adoptată de CSM în mandatul anterior, însă, atâta vreme cât niciunul din actualii membri ai Consiliului nu a pus în discuție o posibilă modificare sau revocare a acesteia și nici nu a fost valorificată vreo procedură legală de contestare a hotărârii menționate, apreciem ca excesivă, dacă nu chiar incorectă, criticarea ulterioară a demersului actualei conduceri de a pune în aplicare prevederile acesteia, nimeni — și mai ales membrii CSM — neputându-se prevala de necunoașterea conținutului său”, declară CSM.

Potrivit sursei citate, intervenția critică exprimată public de către un membru ales al CSM, la un moment ulterior finalizării procedurii de semnare a declarației, este contrară poziției exprimată/acceptată în cadrul ședinței Comisiei nr. 1 — Legislație și cooperare interinstituțională din data de 25 mai 2017, în condițiile în care niciunul dintre membrii Consiliului nu a exprimat sau depus vreun document conținând obiecțiuni sau opinii critice din partea sa pe această temă.

„Consiliul Superior al Magistraturii se delimitează de demersurile individuale generatoare de confuzii — atât la nivel mediatic, cât și instituțional — privind exercitarea prerogativelor asociate calității de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii”, mai transmite CSM.

Alte articole

Cum se scuză magistrații după ce un raport al Departamentului de Stat al SUA arată că România a pierdut de 49 de ori la CEDO în anul 2024. Mai mult de jumătate dintre dosare reclamă același lucru

Pensiile din Justiție s-ar înjumătăți, dacă pachetul de măsuri al lui Bolojan este adoptat. Cât ar urma să încaseze magistrații

Critici la adresa declarației comune privind SNA au fost exprimate și de Asociația Magistraților din România, care a acuzat faptul că instanțele și asociațiile profesionale nu au fost consultate anterior semnării acelei declarații.

Conform AMR, prin declarația comună CSM — ÎCCJ — Parchetul General se continuă „tradiția surprizelor negative pentru sistemul judiciar” venite în perioada vacanței judecătorești.

„La fel de regretabil este faptul că despre ‘declarația-angajament’ semnată de doamna președintă a Consiliului Superior al Magistraturii, doamna președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție și domnul procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în prima parte a lunii iulie 2017, am aflat acum, după jumătatea lunii august, adică după mai mult de o lună. Și nu prin comunicarea către instanțe și către asociațiile profesionale, cum se procedează în cazul actelor CSM, ci prin postarea pe site. De altfel, ca să nu ne ascundem după degete (…), normal era să fim consultați anterior, instanțe și asociații profesionale, să ne putem spune părerea despre un asemenea potențial act care ‘angajează’ întregul sistem”, declara AMR, într-un comunicat remis marți.