Unul dintre cei mai cunoscuți și vocali constructori din România, Cristian Erbașu, se plângea zilele trecute că, deși a participat la licitaţii de 3 miliarde de euro la Drumuri şi am câştigat doar una, de 30 de milioane de euro. E drept că grupul său duce o luptă la baionetă pentru marile proiecte de autostrăzi cu puternice corporații multinaționale și că duelul e inegal. Ceea ce nu spune însă dl Erbașu, care este și ldierul patronatului din construcții, este că firmele sale aspiră de ani buni sume uriașe din banii publici, fiind una dintre noile stele în urcare, cu o ascensiune fulminantă și profituri de măsura. Iată o scurtă radiografie a celor mai importante proiecte publice castigate de Erbașu Construcții SA în ultimii ani, care a adunat circa 250-300 de milioane de euro de la diverse instituții de stat.

CNI, prima pușculită de stat a familiei Erbașu

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Ce se întâmplă în organismul tău dacă mănânci pâine ...

Traian Băsescu, despre momentul în care România a pierdut ...

Conform site-ului de anchete presadeinvestigatie.ro, Construcții Erbașu SA reprezintă una dintre firmele abonate la contracte atât în mandatul fostei prietene a Elenei Udrea, Ana Maria Topoliceanu, cât și pe vremea următorei femei fatale numită șef de liderii PSD, Manuela Irina Patrascoiu. Celebrele sali de sport construite de clientii CNI la preturi exorbitante fie in afara oraselor, fie in locuri in care nu existau suficienti copii care sa le foloseasca au devenit un reper de tocat cu talent banii publici. Ziariștii de la presadeinvestigatie.ro susțin că, indiferent de perioada, firma lui Erbasu a avut permanent de lucru datorita generozitatii conducerii CNI. Ei consideră ca Erbașu SA este un fel de  “firmă de casă“ a directoarei Patrășcoiu care a primit, numai în perioada 2014-2015, 12 contracte in valoare totala de aproape 30 milioane de euro, dublu decât obținuse de la înființare până atunci. De atunci, însă atât frecvența cât și valorile au crescut exponențial

Printre cele mai importante proiecte câștigate de la CNI se numără construcția bazinului olimpic de la Focșani, Sala Polivalentă Zalău, Sala Polivalentă Alexandria, bazinul de înot şi polo al Clubului Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti, Clubul Sportiv Dinamo Bucureşti, fiecare dintre acestea costând între 5 și 10 milioane de euro. Contractele castigate în acest an au însă valori absolut spectaculoase, 14 milioane de euro pentru construcţia sălii polivalente cu 5.000 de locuri din Oradea,iar “Perla Coroanei” este contractul pentru proiectarea și execuția lucrărilor la stadionul Steaua valorând aproape 50 de milioane de euro, construcția urmând a fi finalizată până la data organizării Campionatului European de Fotbal din 2020. Totalul acestor afaceri sare de 150-170 de milioane de euro.

Campioana contractelor cu primăriile și consiliile județene

În ultimii ani, Erbasu a obtinut numeroase contracte din din partea primăriilor și a Consiliilor Județene. Unul dintre primele contracte mai „grase” a fost cel primit de la fostul primar al Sectorului 6, Cristian Poteras. Chiar cu cateva zile inainte de alegerile locale, in iunie 2012, fostul edil (ajuns ulterior la închisoare pentru afaceri de corupție) a oferit unui consortiu format din mai multe firme, printre care si „Constructii Erbasu” SA, un contract de peste 11 milioane de euro, pentru modernizarea Parcului Drumul Taberei. Mai mult, tot inainte de a fi gonit de la primarie de catre alegatori, Poteras i-a dat lui Erbasu pe mana o alta afacere profitabila din bani publici: reabilitarea termica a blocurilor din Sectorul 6.

Chiar pe site-ul firmei, Erbasu SA se laudă cu performanțele obținute în relația cu administrația publică locală, enumerând la capitolul reabilitare termică peste 300 de blocuri de locuințe,  pe zona reabilitărilor şi consolidărilor de clădiri din patrimoniul cultural national lista cuprinde Centrul Militar Judeţean din Zalău și Muzeul Judeţean de istorie Zalău, dar firma câștigă licitații și în zona spitalelor, cum e cazul cu extinderea clădirilor la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanța. Iar în 2018, compania anunța cu mândrie alte doua contracte-bombă,  38 milioane euro pentru reabilitarea a 74 de blocuri in sectorul 6 al Capitalei (unde primarul este acum pesedist, dar firma are practic monopol pe asemnea lucrări), apoi 15 milioane de euro pentru reabilitarea unor străzi în Craiova.  
Alte mare vacă de muls pentru Erbașu sunt societățile municipale precum cele care administrează alimentarea cu apă a marilor orașe, unde firma a câștigat în serie lucrări la staţii de epurare a apelor uzate şi tratare a apei potabile la Timişoara, Arad, Bacău, Constanţa-Sud, Mangalia, Oradea, Târgovişte-Sud, Dorohoi, Moinești și Buhuși

RADET și contractele ce au adus mascații în locuințele fraților Erbașu    

Un client important al noii stele a contractelor publice  a fost și defuncta RADET, ai cărei manageri plângeau neîntrerupt după bani de la buget, pentru a alimenta contracte controversate care, de exemplu, în martie 2013 au făcut obiectul unor percheziții la directorul general RADET de la acea vreme și la alte opt persoane din conducerea Regiei, dar și la firma de construcții a fraților Erbașu, pentru achiziții ilegale.

Anchetatorii spun că RADET a plătit lucrări de modernizare pe care firma lui Erbașu nici nu le-a executat. În schimb, Erbașu i-ar fi răsplătit pe directorii RADET cu excursii în străinătate, inclusiv la meciul Chelsea-Steaua de la Londra. Zeci de contracte de modernizare au fost semnate, în ultimii cinci ani, între RADET și Erbasu Construct, pentru modernizarea rețelei de termoficare. În multe cazuri, firma fraților Erbasu nu trebuia să execute lucrări de inginerie edilitară, ci doar sa livreze tevi din pexal si racorduri pentru acestea. Adica sa cumpere de la un producator de tevi si fitinguri de PE-Xb la un pret, sa puna un adaos comercial, apoi sa le furnizeze catre RADET.

La capitolul probleme cu anchetatorii, Cristian Erbașu a mai avut ceva palpitații și în 2015, când a fost dosarul de evaziune fiscală și spălare de bani în care erau vizaţi reprezentanţii a peste 200 de societăţi comerciale care, în perioada 2011-2014, ar fi creat circuite fictive pentru a nu plăti taxele şi impozitele datorate bugetului de stat. Prejudiciul produs bugetului de stat a fost stabilit cu sprijinul specialiştilor Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală şi este de aproximativ 30 de milioane de euro. Cristian Erbașu a rămas până astăzi la calitatea de martor în acest dosar.

Un bilanț rapid pe zona administrației publice indică o valoare de circa 80-100 de milioane de euro, asta numai în contractele obținute în ultimii 3 ani.

Profiturile, reinvestite în proiecte imobiliare de 75 de milioane de euro

Adaugând pe listă și CFR, pentru care Erbașu execute cu spor lucrări de modernizare a staţiilor de cale ferată Giurgiu Oraş, Slobozia Veche şi Călăraşi Sud, obținem dimensiunea excepțională a anvergurii sumelor castigate de la stat, de câteva zeci de milioane de euro în fiecare an. Practic, din cele minim 90-100 de milioane de euro cât au ajuns acum să însumeze anual afacerile grupului Erbașu (mai mult decât dublu față de anul 2010), aproape două treimi sunt din zona fondurilor publice. Nu trebuie să mire de aceea faptul că cei doi frați sunt importanți investitori imobiliari, pompând sume impresionante în noul hotel Ibis Style Erbas (4 milioane de euro) din nordul Capitalei și proiectul-mamut de 1000 de locuințe din Mogoșoaia, Arbo Residence (70 de milioane de euro).

Conform datelor de la Registrul Comertului, „Constructii Erbasu SA” a avut profit de 29 de milioane de lei (in 2011), 31 de milioane de lei (in 2012), 11 milioane de lei (2013), 11 milioane de lei (2014), 27,5 milioane de lei (in 2015) si 7,3 milioane de lei (in 2016). Astfel, in ultimii 6 ani, firma fratilor Erbasu a bifat un profit net total de 116.000.000 de lei, adica aproximativ 26 de milioane de euro.

Frații Erbașu, combinație exotică

Grupul a fost construit de Mihail Erbasu care devenise deja proprietarul uneia dintre cele mai importante fcompanii din domeniul constructiilor, turismului si agriculturii in momentul in care s-a sinucis, in iunie 2004. Afacerea a fost preluata de fiii sai, total diferiți ca personalitate. Cel mare, serios și foarte prezent în evenimente publice alături de demnitari și antreprenori este Cristian, care duce de fapt greul businessului. Cel mic și foarte răsfățat, Alex este mai cunoscut pentru aventurile sale mondene decât pentru preocuparea pentru afaceri. Alex Erbașu a fost unul dintre personajele cel mai des prezente în presa de cancan, în special prin relațiile sale cu femei celebre. A fost poreclit „Colin”, datorită asemănării sale cu Colin Farrel, iar tablodiele au scris că printre ” cuceririle” lui se Numara vedete precum Lili Sandu, Diana Munteanu, Elena Basescu sau Delia Matache.