Despăgubiri pentru întârzierea trenurilor CFR abia din 2024. Ministerul Transporturilor cere amânare până atunci

Prevederea din Regulamentul Comisiei Europene potrivit căreia călătorii trebuie despăgubiţi dacă trenurile întârzie mai mult de 60 de minute se va aplica şi în România doar peste şapte ani, pentru că Ministerul Transporturilor va solicita o derogare a aplicării facilităţii până în anul 2024.

17 mart. 2017, 16:54
Despăgubiri pentru întârzierea trenurilor CFR abia din 2024. Ministerul Transporturilor cere amânare până atunci

Încă din 2009, în Uniunea Europeană călătorii primesc despăgubiri de 25% din preţul biletului dacă trenurile întârzie între 60 şi 119 minute sau de 50% pentru întârzieri de peste 120 de minute. Despăgubirea poate ajunge la 100% plus cazarea pe o noapte la un hotel de trei stele – cameră single – dacă întârzierea trenului a provocat pierderea ultimei legături feroviare din acea zi.

În România, aceste facilităţi se acordă numai călătorilor din trenurile internaţionale, pentru cei din trenurile naţionale existând o derogare care ar trebui să expire la data de 3 decembrie 2019. Însă Ministerul Transporturilor a lansat în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern prin care va solicita o nouă derogare, până la 3 decembrie 2024. Asta pentru că Regulamentul 1371/2007 permite trei derogări (în total, 15 ani) faţă de termenul iniţial, 3 decembrie 2009.

România a obţinut o primă derogare de la aplicarea acestui regulament, în 2009 până în 2014, apoi o altă derogare în 2014 până în 2019, invocând motivul că infrastructura feroviară nu permite respectarea întocmai a orarelor din mersul trenurilor. Doar din 3 decembrie 2020, când va fi termenul final, întârzierile vor fi decontate indiferent ce pierderi ar suferi CFR Călători sau operatorii privaţi.

Principalul motiv invocat în prezent de Ministerul Transporturilor pentru a obţine derogarea până în 2024 este acelaşi cu cele invocate pentru derogările anterioare, respectiv starea precară a infrastructurii feroviare, care nu permite respectarea la minut a mersului trenurilor. În 2009, când România a obţinut prima derogare, infrastructura era într-o stare total inadecvată şi, de atunci, doar liniile Bucureşti-Constanţa, Bucureşti-Predeal şi alte câteva tronsoane de pe Coridorul IV feroviar (în total, aproximativ 1.000 de kilometri) au fost reabilitate. Ar mai fi de reabilitat cel puţin 10.000 de kilometri, cu un necesar investiţional estimat de ingineri la cel puţin un miliard de euro pe an, scrie Mediafax.