Draftul Rezoluţiei privind statul de drept în România: Parlamentul European, „profund îngrijorat” de modificările legilor justiţiei

Potrivit draftului Rezoluţiei privind statul de drept în România, consultat de G4Media, Parlamentul European „subliniază că este fundamental să se garanteze că valorile europene comune enumerate la art. 2 TUE sunt respectate pe deplin şi că drepturile fundamentale, astfel cum sunt prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, sunt garantate”.

De asemenea, Parlamentul European se declară „profund îngrijorat de legislaţia reformată referitoare la legislaţia judiciară şi penală din România, în special cu privire la potenţialul său de a submina în mod structural independenţa sistemului judiciar şi capacitatea de a combate eficient corupţia în România, precum şi de a slăbi statul de drept”.

În plus, parlamentarii „condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a forţelor de poliţie în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018”.

Parlamentarii „invită autorităţile române să instituie garanţii pentru a asigura o bază transparentă şi legală pentru orice cooperare instituţională şi pentru a evita orice ingerinţă care să depăşească sistemul de verificare şi echilibrare”. De asemenea, „solicită consolidarea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii”.

Alte articole

Sesiunea specială „Farmacia, partener strategic în prevenție. Accesibilitate și siguranță pentru sănătatea pacientului”, la Parlamentul European

Controverse în Parlamentul European după ce Roberta Metsola a refuzat să țină un minut de reculegere în memoria lui Charlie Kirk

Totodată, Parlamentul European „îndeamnă autorităţile române să contracareze orice măsuri care ar dezincrimina corupţia în funcţie şi să aplice strategia naţională anticorupţie” şi „recomandă cu fermitate reconsiderarea legislaţiei privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor în ceea ce priveşte potenţialul său de a avea un efect intimidant asupra societăţii civile, precum şi în contradicţie cu principiul libertăţii de asociere şi dreptul la viaţă privată şi de ao alinia pe deplin Cadru UE”.

Parlamentul Europan „îşi exprimă profundă îngrijorare cu privire la restricţiile politice ale libertăţii mass-mediei şi la propunerile de lege penalizând denigrarea României în străinătate şi reintroducând defăimarea în Codul penal” şi „îndeamnă Parlamentul şi guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO şi Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar; îndeamnă să se continue angajarea societăţii civile şi abordarea chestiunilor menţionate anterior într-un proces transparent şi cuprinzător; încurajează să solicite Comisiei de la Veneţia o evaluare proactivă a măsurilor legislative în cauză înainte de aprobarea lor finală”.

„Parlementul European invită Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale, astfel cum este prevăzut în tratat; îşi reiterează regretul cu privire la faptul că Comisia a decis să nu publice Raportul UE anticorupţie în 2017 şi solicită cu fermitate Comisiei să reia fără întârziere monitorizarea anticorupţie anuală în toate statele membre”, se mai arată în draftul Rezoluţiei.
Potrivit documentului, Parlamentul European „solicită insistent un proces periodic, sistematic şi obiectiv de monitorizare şi de dialog, care să implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de bază ale UE în ceea ce priveşte democraţia, drepturile fundamentale şi statul de drept, implicând Consiliul, Comisia şi Parlamentul, în Rezoluţia sa din 25 octombrie 2016 privind instituirea unui mecanism UE privind democraţia, statul de drept şi drepturile fundamentale (Pactul DRF); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice fiecărei ţări; solicită Comisiei Europene, în calitate de gardian al tratatelor, să monitorizeze acţiunile întreprinse în urma recomandărilor autorităţilor române, continuând să ofere sprijinul deplin României în găsirea de soluţii adecvate”.

Draftul urmează să fie discutat în şedinţa de joi a Parlementului European, iar Rezoluţia ar putea fi votată în 14 noiembrie.