„Senatul Universităţii din Bucureşti consideră că afirmaţia ministrului Educaţiei Naţionale, potrivit căreia Universitatea din Bucureşti nu trebuia să primească de la ARACIS grad ridicat de încredere, a afectat grav demnitatea comunităţii noastre universitare. Ne aşteptăm ca domnul ministru să facă un gest de onoare şi să îşi ceară scuze public celor pe care i-a jignit. Senatul UB consideră, totodată, profund injustă decizia de reducere drastică a locurilor atribuite instituţiei de învăţământ superior pe care o reprezintă – cu 60 la licenţă, 335 la master şi 59 la doctorat – decizie ce se va răsfrânge, în primul rând, asupra drepturilor studenţilor de a urma în regim de gratuitate programele pe care le doresc”, transmite Universitatea din Bucureşti printr-o declaraţie de poziţie a Senatului.

UB cere, astfel, anularea repartizării locurilor bugetate în forma propusă de ministrul Educaţiei şi revenirea la repartizarea din anul universitar anterior până la elaborarea unor criterii transparente.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Vacanţa de Paşte 2024. Câte zile libere au elevii şi când ...

Elevii care promovează examenul de Bacalaureat ar putea susține ...

Senatul propune mai multe măsuri pentru asigurarea unei distribuiri corecte a locurilor finanţate de la buget în facultăţii, precum transparenţa în ceea ce priveşte formula de calcul şi a datelor furnizate de toate universităţile, abrogarea Ordinului de ministru privind aprobarea Consiliului Naţional de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior (CNSPIS) şi abrogarea celui privind aprobarea domeniilor şi specializărilor / programelor de studii universitare corelate cu sectoarele economice cu potenţial de creştere în România, morivând că nu este fundamentat ştiinţific şi nu a ţinut cont de observaţiile universităţilor.

De asemenea, Universitatea din Bucureşti propune şi publicarea unui raport anual referitor la numărul de absolvenţi din fiecare universitate în parte care se angajează la un an şi la doi ani după terminarea facultăţii.

Alte măsuri la care face referire Senatul UB sunt evaluarea şcolilor doctorale, amânată de mulţi ani, precum şi depolitizarea managementului universităţilor, prin interzicerea ocupării unei funcţii politice sau exercităţii demnităţii de parlamentar pentru rectori şi preşedinţi de senate univesitare pe perioada exercitării acestor funcţii.

Grevă japoneză la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”

Organizaţiile studenţilor Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” cer abrogarea Hotărârii de Guvern prin care s-a realizat actuala repartizare a locurilor bugetate, precum şi a actelor normative elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale care au creat situaţia actuală, publicarea de urgenţă a documentelor care au fundamentat controversata decizie a ministerului de resort şi realizarea unei ample dezbateri publice cu privire la modalitatea de distribuire a locurilor bugetate.

Studenţii mai cer realizarea unei noi alocări a cifrelor de şcolarizare, ţinând cont de cererea candidaţilor la admitere, de capacitatea de şcolarizare recomandată de ARACIS şi de performanţele academice rezultate, pe fiecare domeniu de studiu în parte şi „promovarea unor politici educaţionale coerente şi sustenabile pe termen mediu şi lung, care să fie rezultatul consultării tuturor actorilor implicaţi”.

„Demersul nostru urmăreşte creşterea calităţii, a transparenţei în învăţământul superior românesc şi asigurarea unui cadru legal, nediscriminatoriu şi competitiv pentru toate universităţile. Totodată, dezavuăm tentativele lansate în spaţiul public prin care se susţine, în mod eronat, că demersurile studenţilor celor cinci universităţi din Consorţiul Universitaria ar fi îndreptate împotriva colegilor lor din alte instituţii de învăţământ superior. În anul Centenarului Marii Uniri, educaţia trebuie să redevină într-adevăr prioritate naţională, în spriritul tradiţiei academice româneşti şi europene, orientată spre nevoile reale ale studenţilor şi ale societăţii”, arată reprezentanţii studenţilor şi ai organizaţiilor studenţeşti din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Studenţii Universităţii de Vest din Timişoara, în grevă japoneză faţă de reducerea locurilor bugetate

Studenţii Universităţii de Vest din Timişoara au intrat în grevă japoneză, protestând, astfel, faţă de decizia Ministerului Educaţiei Naţionale de a reduce considerabil numărul locurilor bugetate în universităţile de elită, fapt ce va duce la „diminuarea bugetului alocat procesului educaţional şi serviciilor dedicate studenţilor”.

Într-un comunicat de presă, de miercuri, al Organizaţiei Studenţilor din Universitatea de Vest Timişoara (OSUT), studenţii spun că sunt ignoraţi de către Ministerul Educaţiei Naţionale, aceasta în ciuda încercărilor de a atrage atenţia asupra repartizării netransparente a locurilor bugetate la licență și masterat, respectiv a granturilor doctorale pentru anul universitar 2018-2019.

„Organizaţia Studenţilor din Universitatea de Vest din Timişoara (OSUT), ca singură organizaţie sindical-studenţească constituită la nivelul Universităţii de Vest din Timişoara, porneşte, în spirit de solidaritate cu studenţii celorlalte patru universităţi din Consorţiul Universitaria (Universitatea din Bucureşti, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi), o grevă japoneză pentru a-şi exprima, încă o dată, dezamăgirea faţă de felul în care universităţilor de elită din România le-au fost tăiate un număr considerabil de locuri bugetate, ducând la diminuarea bugetului alocat procesului educaţional şi serviciilor dedicate studenţilor”, se arată în comunicat.

Astfel, greva se va desfăşura în mod paşnic, având scop simbolic, persoanele care iau parte la aceasta distingându-se prin purtarea unei banderole albe.

„Din păcate, asistăm la o situaţie tragică, în care universităţi de top din România sunt neglijate prin tăierea unor locuri pe criterii total netransparente, studenţii neştiind nici în momentul de faţă motivul din spatele acestei decizii. Considerăm că trebuie să fim solidari cu celelalte universităţi afectate de tăierea locurilor bugetate, cu atât mai mult cu cât universitatea în care am ales să studiem se confruntă cu aceleaşi provocări. Nicio tăiere de locuri nu este bine văzută din punctul nostru de vedere, pentru că poate crea unui precedent, acesta ducând în cele din urmă la scăderea calităţii serviciilor pentru studenţi şi la creşterea taxelor acestora, din pricina subfinanţării universităţilor care de ani buni reprezintă România în topurile internaţionale. Dorim ca deciziile ce privesc mediul universitar din România să fie luate într-un mod cât mai transparent şi echitabil pentru toate universităţile, care să le ofere încredere studenţilor şi întregii societăţi într-un viitor mai bun”, a declarat Ovidiu-Marian Boldor, preşedinte OSUT.

Grevă japoneză la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca

Reprezentanţii studenţilor din Universitatea Babeş-Bolyai consideră că procesul şi criteriile de repartizare a locurilor bugetate ar trebui să fie unul „transparent, bazat pe o metodologie predictibilă, coerentă şi stabilită din timp”. Totodată, ei susţin că procesul de alocare a locurilor bugetate este unul „discriminatoriu” şi, prin greva japoneză declanşată, solicită publicarea formulelor exacte de calcul pentru numărul de locuri alocate în UBB, pentru a se asigura că aceste criterii sunt „imparţiale”.

Reprezentanţii studenţilor mai susţin, potrivit unui comunicat, că modalitatea stabilirii şi fundamentarea alocării locurilor pentru domeniile de studiu prioritare, raportat la „Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014-2020”, lipsa unei construcţii aşezate în ceea ce priveşte elaborarea „Metodologiei de fundamentare a alocării locurilor bugetate” şi neconcludenţa modificării indicatorilor faţă de propunerea iniţială a Consiliului Naţional pentru Statistică şi Prognoză în Învăţământul Superior au făcut ca, în momentul de faţă, să se ajungă la situaţia surprinzătoare şi nedreaptă prin care celor mai performante universităţi din România, cele care apar constant în topurile internaţionale, să le fie tăiate un număr semnificativ de locuri bugetate.

„Susţinem şcolarizarea absolvenţilor din mediul rural şi dorim să le oferim acestora diverse oportunităţi în domeniile internaţionale. Hotărârea Ministerului Educaţiei Naţionale afectează în mod direct această categorie de studenţi, încurajându-i să se îndrepte spre universităţi adesea fără recunoaştere în aria academică internaţională, în ideea în care aceştia ar dori să acceseze piaţa muncii sau oportunităţi de cercetare în afara graniţelor”, se mai arată în comunicat.

Greva japoneză declanşată de studenţi presupune purtarea pe braţ a unei banderole albe pe parcursul a trei zile, de miercuri până vineri.

Nu în ultimul rând, o scrisoare deschisă, asumată de conducerea UBB, respectiv de rectorul Ioan-Aurel Pop şi de preşedintele Senatului, Ioan Chirilă, prin care se cere revenirea asupra deciziei de reducere a numărului de locuri bugetate, a fost trimisă miercuri către premierul României, Viorica Dăncilă.

Ministerul Educaţiei a publicat recent repartiţia preliminară a locurilor bugetate din anul I pentru studii universitare de licenţă, pentru forma de învăţământ cu frecvenţă, în anul universitar 2018 – 2019. Toate universităţile din Consorţiul Universitaria, care a criticat de mai multe ori derapajele guvernelor PSD, primesc din septembrie mai puţini bani de la stat pentru licenţă.

Universitatea din Bucureşti va avea din septembrie un total de 4.250 de locuri pentru anul I, cu 60 de locuri mai puţine decât anul trecut, Academia Naţională de Informaţii Mihai Viteazul din Bucureşti va avea 40 de locuri, cu 43 de locuri mai puţine decât anul trecut, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca va avea 4.790 de locuri, cu 29 de locuri mai puţine decât anul trecut, în timp ce Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi va avea 3.400 de locuri bugetate, cu 25 de locuri mai puţine decât anul trecut, Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE) va avea 2.750 de locuri, cu 20 de locuri mai puţine decât anul trecut, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti (SNSPA) – 735 de locuri, cu 15 locuri mai puţine decât anul trecut.

De asemenea, Academia Forţelor Aeriene Henri Coandă din Braşov va avea în total 159 de locuri, cu 12 de locuri mai puţine decât anul trecut, iar Universitatea de Vest din Timişoara va avea 2.105 de locuri, cu 10 locuri mai puţine decât anul trecut.

Rectorul Universităţii din Bucureşti, Mircea Dumitru, a anunţat că va da în judecată Ministerul Educaţiei pentru că a redus numărul locurilor bugetate şi a vorbit despre „triumful mediocrităţii şi al găştilor politice”, afirmând că nu există nicio justificare raţională pentru reducerea numărului de locuri repartizate pentru anul 2018-2019 la toate cele trei studii de licenţă şi că aceasta va afecta foarte mult Universitatea Bucureşti. La doctorat, spunea Mircea Dumitru, reducerea va avea un impact de peste 3,6 milioane de lei, în timp ce la master şi la licenţă – 5,4 milioane de lei. El afirmă, ironic, că le va recomanda studenţilor să îşi facă masteratul sau doctoratul la tractoare sau la ingineria motostivuitoarelor, „fără ifose de ştiinţe umaniste”, adăugând că, oricum, pentru a conduce România au nevoie doar de o diplomă de inginer „luată de la universităţi de anticameră politică”.

În replică, Ministerul Educaţiei a acuzat Universitatea Bucureşti că dezvoltă programe mai degrabă pentru a crea norme pentru cele 1.267 de cadre didactice titulare, decât pentru a răspunde cerinţelor pieţei muncii cu privire la absolvenţi, spunând că este „surprinzător” că ARACIS a acordat acestei instituţii de învăţământ superior, la cea mai recentă evaluare instituţională, calificativul „grad de încredere ridicat”.

Ministrul Educaţiei Naţionale, Valentin Popa, a declarat, luni, că cifrele de şcolarizare pentru anul universitar 2018 – 2019 care au fost prezentate până acum sunt cifre „preliminare” care vor suferi modificări la alocarea finală. Popa afirma că pentru prima dată există o fundamentare a acestor cifre, alocându-se locuri speciale pentru domeniile prioritare şi pentru elevii care provin din mediul rural, dar precizează că s-a ţinut, totuşi, cont de repartzările istorice de până acum, în proporţie de 90 la sută chiar în ceea ce priveşte studiile de licenţă.