În luna decembrie un pacient cu grave probleme de sănătate a fost adus cu ambulanța la Spitalul „Elena Beldiman”, dar din nefericire a decedat, scrie estnews.ro. În urma ambulanței a sosit și câinele bărbatului, un metiș cu blăniță crem, care și-a văzut stăpânul intrând pe ușa clădirii. De atunci, așteaptă cuminte ca stăpânul său să iasă și să plece împreună acasă.

Citeşte şi Şi-a aşteptat stăpânul timp de 4 luni în fata spitalului. Ce s-a întâmplat cu câinele când bărbatul a murit

Alte Articole

Ce etnie are chef Sorin Bontea. Este foarte mândru de originile ...

Cristina Cioran și Alex Dobrescu, în război deschis! Ce s-a ...

Zi și noapte, cățelul stă în fața intrării de la Urgențe. Mai face cât un tur prin curte, se mai așează în rondul de flori din apropiere dar niciodată nu se îndepărtează. Ca nu cumva stăpânul să iasă, iar el să nu observe. Angajații de la Compartimentul de Primire al Urgențelor s-au familiarizat cu prezența cățelului. Sunt impresionați de atașamentul și devotamentul de care dă dovadă acest câine și l-au îndrăgit foarte mult.

„Încă o dată animalele ne demonstrează că sunt mai loiale decât oamenii. Nu este primul caz în care câinii pacienților decedați nu vor să părăsească spitalul unde au fost aduși. Au mai fost câteva cazuri de astfel de câini, dar cel al cățelului, pe care l-am botezat Fetița, deși nu știu dacă e fetiță sau băiat, ne-a impresionat în mod deosebit. Este atât de cuminte și atât de insistent în a-și reîntâlni stăpânul încât nu are cum să nu te emoționeze. Stă aici în rond și nu părăsește zona, rar mai doarme sub scările de la Urgențe. Îl hrănim cu ce avem mai bun, dar nu-i putem alina suferința oricât am vrea”, ne-a declarat un brancardier de la UPU.

Paznicii spun că îl văd toată ziua trist și nu părăsește deloc zona în care și-a văzut pentru ultima oară stăpânul. Probabil că îl va aștepta acolo până într-o zi.

Povestea Fetiței seamănă izbitor cu cea a lui Hachiko, un câine din rasa Akita, care i-a aparținut unui profesor din Tokyo. Pe durata vieții stăpânului său, Hachikō îl însoțea dimineața la Gara Shibuya urmând ca la întoarcerea acestuia de la serviciu să-l aștepte în același loc din apropierea gării și să se întoarcă împreună acasă. Cei doi și-au continuat rutina zilnic până în 21 mai 1925, când profesorul nu s-a mai întors seara din obișnuita sa călătorie cu trenul deoarece suferise un atac cerebral la universitate în acea zi. Prezența sa zilnică și privirea fixă asupra trenului a atras atenția celor care călătoreau frecvent (navetiști) și care văzuseră anterior câinele alături de profesorul Ueno. Aceștia i-au adus alimente și l-au hrănit pe durata așteptării sale. Situația a continuat timp de nouă ani, Hachikō apărând zilnic în gară exact în momentul în care trenul sosea în gara Shibuya.