Magistraţii ÎCCJ au subliniat, joi, în sesizarea transmisă CCR, faptul că în modificarea Legii privind statutul magistraţilor nu este identificată în mod clar ipoteza în care există eroarea judiciară, ci doar în linii generale, ceea ce duce la imposibilitatea aplicării legii.

„În cuprinsul dispoziţiilor art. 96 alin. (3) lit. a) şi b), în forma modificată, nu sunt identificate, în mod clar, ipotezele în care există eroarea judiciară, ci sunt indicate, în mod general, „actele procesuale” dispuse cu încălcarea „dispoziţiilor legale de drept material şi procesual” şi hotărârile judecătoreşti definitive” „contrare legii sau situaţiei de fapt”. Referirea cu caracter general la orice act procesual, la încălcarea oricărei dispoziţii legale de drept material şi procesual, la orice hotărâre judecătorească definitivă contrară oricărei dispoziţii legale nu poate echivala cu îndeplinirea obligaţiei de a stabili, în mod clar, ipotezele în care există eroarea judiciară”, se arată în sesizarea CCR, transmisă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Gabriela Firea, dezvăluiri despre cursa electorală. „S-a ...

Gabriela Firea îi cere lui Cristian Popescu-Piedone să renunțe ...

Judecătorii de la instanţa supremă mai subliniază că legiuitorul s-a îndepărtat de la normele articolelor 538 şi 539 din Codul de Procedură Penală şi a inclus în sfera erorii judicare „actele proceduale” dispuse cu încălcarea „dispoziţiilor legale de drept material şi procesual” şi „hotărârile judecătoreşti definitive” „contrare legii sau situaţiei de fapt”, fără nicio circumstanţiere menită să permită identificarea clară a acestora.

„Efectul utilizării unor formulări cu caracter general şi imprecis în definiţia noţiunii de eroare judiciară este imposibilitatea delimitării sferei erorii judiciare şi, în consecinţă, imposibilitatea aplicării dispoziţiilor care o reglementează”, spune ÎCCJ.v

Partidul Naţional Liberal a depus joi, la Curtea Constituţională, sesizarea de neconstituţionalitate asupra modificărilor aduse Legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor.

Documentul este semnat, alături de deputaţii PNL, şi de cei USR.

„În urma reexaminării iniţiativei legislative, ca urmare a pronunţării Deciziei Curţii nr. 252/2018, am sesizat CCR cu neconstituţionalitatea a şase dintre textele normative astfel adoptate. Sesizarea vine după ce coaliţia PSD – ALDE a impus soluţii legislative de o calitate foarte scăzută, la minime istorice, unele dintre norme depăşind şi limitele reexaminării şi, de asemenea, fiind neclare, impredictibile pentru o viitoare aplicare. Astfel, patru texte normative au fost modificate cu depăşirea limitelor legale ale reexaminării, dispoziţiile criticate nu au făcut obiectul controlului de constituţionalitate, iar completarea acestora nu reprezenta o corelare legislativă şi nici nu se regăseau într-o legătură indisolubilă cu dispoziţiile declarate neconstituţionale”, se arată în sesizarea PNL.

Potrivit sursei citate, Parlamentul a depăşit limitele stabilite prin decizia Curţii Constituţionale, modificând şi alte dispoziţii care nu se află în legătură indisolubilă cu prevederile declarate neconstituţionale, fapt care atrage încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituţie.

„De asemenea, cinci texte normative nu respectă nici exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate a normei, impuse prin art. 1 alin. (5) din Constituţie, textele fiind neconstituţionale ca urmare a impredictibilităţii lor în viitoarea aplicare”, mai spun semnatarii sesizării.

Liberalii menţionează că art. 3 alin. (12) din Legea nr. 303/2004 – „procurorii numiţi de preşedintele României se bucură de stabilitate” excede deciziei CCR, dispoziţiile art. 3 nu au făcut obiectul controlului de constituţionalitate, iar completarea acestuia nu reprezintă o corelare legislativă şi nici nu se regăseşte într-o legătură indisolubilă cu dispoziţiile declarate neconstituţionale.

În ceea ce priveşte definirea erorii judiciare, liberalii consideră că „legiuitorul nu a individualizat elementele, împrejurările sau situaţiile care să se circumscrie noţiunii de eroare judiciară, reglementarea păstrându-şi caracterul vădit abstract”. De asemenea, formulările precum ‘încălcare evidentă’ sau ‘afectarea gravă’, deşi sunt potrivite pentru explicaţii de natură teoretică, ele nu sunt potrivite pentru a fi utilizate în procesul de legiferare”, mai arată sursa citată. 

Judecătorii au mai formulat o sesizare a Curţii Constituţionale Române (CCR) şi în ceea ce priveşte modificările Legii nr.535/2004, privind prevenirea şi combaterea terorismului.

„Partea introductivă a articolului 3, alin 1 din Directiva (UE) 2017/541 nu condiţionează existenţa infracţiunilor de terorism de motivul comiterii acestora, în timp ce în normele de incriminare privind actele de terorism cuprinse în art. 32 alin, 1 şi 3 din Legea nr. 535/2005, în forma modificată, este introdusă condiţia suplimentară ca fapta să fie motivată politic, religios sau ideologic. În consecinţă, normele de incriminare privind actele de terorism prevăzute în art. 32 alin. 1 şi 3 raportat la art. 1 din Legea nr. 535/2005, în forma modificată, prevăd condiţii diferite în raport cu cerinţele stabilite în partea introductivă a prevederilor (…) din Directiva (UE), nefiind asigurată concordanţa cu aceste prevederi şi îndeplinirea obligaţiei de a le transpune în dreptul intern”, arată ÎCCJ.

De asemenea, în sesizarea transmisă CCR, se arată că anumite dispoziţii cuprind expresii ce nu permit stabilirea, cu precizie, a sferei infracţiunilor care se judecă în primă instanţă la nivelul ÎCCJ, „creând incertitudini cu privire la competenţa de judecată în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în legea 535/2004”.

„Prin urmare, dispoziţiile art. I, pct. 1, pct. 26, pct. 28, pct. 31 şi pct 43 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, prin caracterul neclar şi imprecis, precum şi prin incertitudinile pe care le ceează în materia competenţei de judecată în primă instanţă, încalcă standardele de claritate, precizie şi previzibilitate consacrate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, contravenind art. 1 alin 5 din Constituţie în componenta sa referitoare la calitatea legii”, mai cuprinde sesizarea.

Senatul a adoptat, marţi, în calitate de for decizional, modificările legii 303/2004 privind statutul magistratilor cu 79 de voturi pentru, 26 împotrivă şi nicio abţinere.