Bogdan Ivan, ministrul Energiei, explică ce ar trebui să se întâmple în această iarnă pentru ca România să treacă printr-un blackout: „Suntem aici ca să anticipăm scenarii complicate, să luăm măsuri”

Potrivit acestuia, România dispune în prezent de mecanisme tehnice și operaționale solide care permit Sistemului Energetic Național să gestioneze vârfurile de consum din perioada rece, iar instituțiile responsabile au capacitatea de a interveni rapid în situații critice. Ministrul a subliniat că presiunea asupra rețelei este cea mai mare în timpul iernii, dar și că planurile operaționale și investițiile în derulare sunt menite să întărească reziliența sistemului energetic.

„În momentul de faţă acest subiect, blackout, este unul extrem de discutat pe toate reţelele. Ceea ce pot să vă spun este că domnul Ivan (Virgiliu Ivan, director DEN), împreună cu echipa sa de la Departamentul Energetic Naţional fac o treabă foarte bună. Am foarte mare încredere că fac tot ceea ce ţine de ei pentru a evita astfel de situaţii neplăcute. Ceea ce facem noi pentru a nu ajunge acolo e să renegociem cu cei din Comisia Europeană păstrarea în această perioadă a centralelor pe cărbune, care aduc echilibru în Sistemul Energetic Naţional, într-o formă în care să nu pună în pericol alimentarea cu energie electrică, în special în această iarnă, pentru că presiunea cea mai mare există în timpul iernii”, a explicat ministrul Energiei, pentru Digi 24.

El a adăugat că autoritățile lucrează în paralel și la mecanisme de digitalizare și anticipare a potențialelor probleme din rețea.

„Şi există un potenţial scenariu în această direcţie, în anumite condiţii, dar, ceea ce e foarte important, e că lucrăm inclusiv la mecanisme de finanţare pentru digitalizarea reţelelor electrice şi sisteme integrate prin care să nu mai fim în situaţia în care să vedem că avem un risc foarte târziu, ci să putem să anticipăm din timp acest lucru şi acest aceste detalii le facem împreună cu colegii noştri de la Transelectrica, într-un mod foarte profesionist şi aplicat”, a spus Ivan.

Alte articole

Momentele critice din 2025 când România a fost în prag de BLACKOUT. Dezvăluirile fostului consilier al ministrului Energiei: „A fost îngrijorare reală. A fost poate cel mai sensibil moment din ultimii ani”

Ciclonul pune în alertă România! Guvernul a convocat de urgență Comandamentul Energetic

Întrebat direct dacă există vreun risc concret de blackout în această iarnă, ministrul a explicat clar în ce condiții teoretice ar putea apărea o astfel de situație.

„În mod normal, termenul de blackout, apare într-o situaţie de deficit excesiv de energie sau într-o situaţie în care avem o necorelare în reţeaua energetică”, a precizat el.

„Nu există un risc din acest punct de vedere, în contextul vremii severe pe care în sudul şi estul ţării o avem în această perioadă. Riscul, conform unui studiu de 6.000 de pagini, un studiu independent după metodologie europeană, ar apărea doar în situaţia în care, în anumite condiţii meteo, în cursul iernii, România nu ar dispune de energia produsă de acele grupuri de la Complexul Energetic Oltenia.

Citeşte şi: Momentele critice din 2025 când România a fost în prag de BLACKOUT. Dezvăluirile fostului consilier al ministrului Energiei: „A fost îngrijorare reală. A fost poate cel mai sensibil moment din ultimii ani”

Şi atunci, unul dintre potenţialele scenarii, în anumite condiţii, ar fi să ajungem în acea situaţie. Simt nevoia să fac această precizare pentru că am văzut foarte multe interpretări, preluări trunchiate din declaraţiile pe care le-am făcut, în care unii anunţau breaking news-uri şi blackout iminent: există, conform specialiştilor, un risc, în situaţia în care nu vom avea în continuare producţie de energie pe piaţa de echilibrare, în special cea de cărbune, în cursul acestei ierni”, a adăugat Bogdan Ivan.

Ministrul a insistat că oamenii nu trebuie să intre în panică, deoarece autoritățile nu doar monitorizează permanent situația, ci și iau măsuri concrete pentru a evita orice scenariu critic.

„Oamenii trebuie să stea liniştiţi, pentru că nu suntem aici doar ca să ne întâlnim la o şedinţă. Suntem ca să anticipăm scenarii complicate, să luăm măsuri pentru a nu ajunge acolo. De asta suntem aici, de asta ne întâlnim, de asta vorbim zilnic cu colegii din Sistemul Energetic Naţional pentru a evita cel mai grav scenariu posibil. Din acest motiv am reînceput negocierea referitoare la închiderea centralelor pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia”, a spus el.

Bogdan Ivan a făcut referire și la proiectele energetice strategice aflate în derulare, menite să crească capacitatea de producție și flexibilitatea sistemului. El a dat exemplu investițiilor în centralele de la Iernut și Mintia, proiecte considerate esențiale pentru securitatea energetică a României.

„Iar în clipa în care facem aceste proiecte, în clipa în care avansăm foarte mult, inclusiv pe capacităţi de stocare, pentru că, din perspectiva mea, o prioritate a României este să creăm noi capacităţi de stocare, în special pentru sezonul cald, când energia din solar este produsă şi este vândută foarte ieftin pe piaţă, ea poate să fie înmagazinată şi vândută la un preţ mai redus, în ore de maxim consum. Iar, din acest punct de vedere, de asta suntem aici, ca să nu ajungem nici în blackout nici într-o altă situaţie şi facem tot ce ţine de noi ca să nu ajungem acolo, de la negocieri cu Comisia Europeană şi de la a îndrepta anumite situaţii care nu sunt în regulă atunci când vorbim despre sistemul energetic naţional. Nu caut vinovaţi, ci caut soluţii, împreună cu toţi colegii mei”, a punctat ministrul Energiei.

Acesta a explicat că, în cazul centralei de la Iernut, contractul inițial a fost reziliat din cauza întârzierilor majore, iar în prezent se lucrează la semnarea unor noi contracte, astfel încât proiectul să fie finalizat până la sfârșitul anului viitor. Capacitatea estimată de producție este de peste 400 MWh. În paralel, la Mintia se dezvoltă un proiect energetic pe gaze, cu o capacitate de peste 1.700 de MW, ceea ce va reprezenta o contribuție semnificativă la securitatea energetică națională.

Prin aceste investiții, autoritățile își propun nu doar să evite riscurile de blackout, ci și să crească autonomia energetică a României în fața unor eventuale crize regionale sau internaționale. De asemenea, digitalizarea rețelelor și modernizarea infrastructurii sunt văzute ca instrumente-cheie pentru prevenirea situațiilor de criză și pentru detectarea timpurie a eventualelor dezechilibre în sistem.

Citeşte şi: Unde trebuie, de fapt, montată centrala termică de apartament. Greșeli frecvente de instalare care-i afectează funcționarea