„Ca să ai o candidatură pentru asemenea poziţie, asta înseamnă pregătire cu mult timp înainte, nu cu un an înainte. Asta nu înseamnă că în România nu ar exista… Dar este necesară o pregătire cu mult timp înainte, mai întâi informală… (…) Timpul cred că este foarte scurt pentru aşa ceva, să găsim acum o candidatură românească. Dar asta nu înseamnă că nu ne preocupă o reprezentare mult mai puternică a noastră în instituţiile internaţionale”, a declarat şeful diplomaţiei, miercuri seara, la Realitatea TV.
Pe de altă parte, el a atras atenţia asupra faptului că această funcţie nu a mai fost deţinută de o persoană provenind din aşa-numitul grup estic.
„La ONU, ţările sunt împărţite pe mai multe grupuri şi noi facem parte din ceea ce se numeşte grupul estic: tot ceea ce înseamnă ţările foste comuniste, ţările balcanice. Nu a existat în istoria ONU un secretar general din această zonă. Deci primul lucru pe care noi îl considerăm îndreptăţit este ca viitorul secretar general al ONU să fie din această zonă. În momentul de faţă (…) se pune foarte mare accent, inclusiv la nivel ONU, pe ceea ce înseamnă gender policy şi deocamdată avem un candidat oficial din partea Bulgariei”, a adăugat Lazăr Comănescu.
Bulgaria a anunţat pe 9 februarie că o propune pe directorul general al UNESCO, Irina Bokova, pentru a-i succede lui Ban Ki-moon în funcţia de secretar general al Naţiunilor Unite, a transmis AFP.
ONU a lansat în decembrie un apel tuturor ţărilor să îşi propună candidaţii în cadrul unei noi proceduri vizând mai multă transparenţă.
Mircea Geoană şi-ar fi dorit să fie susţinut în această poziţie, conform declaraţiilor de presă.
„Singura comunicare pe care am avut-o cu domnul Ponta înainte de alegerile prezidenţiale a fost legată de un proiect pentru România şi anume susţinerea pe care Guvernul, eventual, ar fi acordat-o pentru o candidatură a mea pentru funcţia de secretar general ONU în 2016”, a subliniat Geoană la sfârşitul anului 2014.