UPDATE. Mandatele de conducere ale şefilor de parchete sau instanţe judecătoreşti vor fi majorate de la trei la patru ani, cele actuale nefiind afectate de această iniţiativă.

 „Mandatele în curs nu sunt afectate, nu sunt prelungite pentru că e împotriva regulilor constituţionale şi a deciziilor CCR”, a spus ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

Alte Articole

Carmen Harra a spus adevărul despre împăcarea dintre Anamaria ...

Pedeapsă uriașă! Românca stabilită în Italia care l-a ucis ...

BD la munte şi la mare! Fraudă cu vouchere de vacanţă orchestrată ...

„Procedura de numire în funcţiile de conducere de la ICCJ, parţial se păstrează, parţial se modifică. Preşedinte ICCJ se numeşte de preşedinte, propunerea să nu o mai facă plenul CSM, ci secţia de judecători. Procedura de numire la ministerul PUBLIC – PG, DNA, DIICOT, să decidă secţia de procurori din cadrul CSM, la propunerea ministrului Justiţiei. Ce apare modificat aici, faptul că decide secţia pentru procurori, faptul că propunrea vine de la ministrul Justiţiei. MCV recomandă o procedură transparentă, neamestecul factorului politic. Se va spune, de ce preşedintele ICCJ e numit de preşedintele Republicii şi procurorii sefi de CSM? Răspunsul derivă din statulul special: procurorii sunt subordonaţi ierarhic, judecătorii nu”, a spus Toader, conform Mediafax.

 Citeşte şi:  Ministerul Justiţiei: Magistraţii pensionari nu mai pot fi reîncadraţi. Drepturile locative încetează odată cu raporturile de serviciu

 Citeşte şi: Toader anunţă înfiinţarea în cadrul Ministerului Public a unei direcţii specializate în anchetarea procurorilor şi judecătorilor

Procedura de numire la Ministerul Public, pentru funcţii de conducere – să decidă Secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justiţiei, în baza unei proceduri transparente, este o altă modificare.

Astfel, preşedintele ICCJ şi vicepreşedintii ICCJ vor fi numiţi de preşedintele României, la propunerea CSM – doar Secţia pentru judecători, ci nu a plenului, cum este în prezent. 

Procurorul general, adjunctul acestuia, şeful DNA vor fi numiţi de Secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justitţei, şi nu a preşedintelui, ca până acum.

Ministrul Tudorel Toader a declarat miercuri că una dintre modificările propuse la pachetul de legi ale Justiției prevede ca numirile în funcțiile de conducere la Ministerul Public să fie făcute de Secția de procurori a CSM, la propunerea ministrului Justiției, în baza unei proceduri transparente, din care este eliminat președintele României.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, prezintă proiectul de lege privind legile justiţiei, el anunţând că acesta vizează cele trei legi privind statutul procurorilor şi judecătorilor, organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), nefiind vorba nici despre graţiere, nici despre aministie, abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu. El a spus că acest proiect nu va fi adoptat prin Ordonanţă de Urgenţă, ci va urma parcursul firesc.

„Vorbim în acest proiect de lege despre legile justiţiei: Legea 303, 304, 317, toate din 2004. Nu vorbim nici despre graţiere, nici despre amnistie, nici despre abuz sau neglijenţă în serviciu, nici despre foaia de parcurs pe decizia CEDO”, a declarat ministrul Justiţiei în conferinţa de presă în care prezintă acest proiect.

El a spus că astăzi se împlinesc exact şase luni de când este ministru al Justiţiei, dar nu şi-a propus să fac un bilanţ, însă „este o coincidenţă binevenită”.

Toader a precizat că proiectul de lege va merge la Guvern şi apoi va ajunge în Parlament pentru a intra în procedura legislativă normală. „Nu este şi nu poate fi vorba despre adoptarea prin Ordonanţă de Urgenţă”, a spus ministrul, precizând că se impunea modificarea celor trei legi pentru că au trecut 13 ani de la adoptarea acestora, iar între timp România a devenit stat membru al Uniunii Europene.

„Ele au fost adoptate în 2004, au trecut 13 ani de la adoptare. Între timp, România a devenit stat membru UE. Între timp, legislaţia naţională, în bună măsură, a fost adaptată directivelor europene, transpuse în legislaţia naţională. În continuare avem directive ce trebuie transpuse în legislaţia naţională. Eu, personal, nu mă grăbesc să dau replici la afirmaţiile apărute în spaţiul public, însă directiva privind confiscarea extinsă are în vedere proiectul de lege privind modificarea Codului penal. Confiscarea extinsă se aplică pentru infracţiuni, fapte penale, şi nu pentru orice comportament ilicit. Dacă vorbeam de comportamente ilicite, aproape că ajungeam la Legea 18. M-aş bucură dacă, după prezentare şi analiză, veţi constata faptul că propunerile formulate sunt în parametrii normalului, necesarului într-un stat de drept”, a spus Tudorel Toader.

Cele trei legi modificate prin acest proiect sunt Legea privind statutul procurorilor şi judecătorilor, legea privind organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Cele mai semnificative propuneri

Am propus majorarea vechimii necesare pentru promovare. La un moment dat se lua in considerare perioada in care un procuror sau judecator, fusesera avocat. Propunem ca magistratii sa aiba 7 ani de activitate efectiva in functia de judecator sau procuror pentru a promova la o instanta superioara.

– 8 ani pentru a promova procuror la DIICOT sau DNA

– 10 ani de activitate efectivă pentru a devenit judecator la Curtea de Apel

– 15 ani de vechime pentru a deveni procuror la Înalta Curte

– 18 ani vechime efectiva de judecator pentru a promova la Înalta Curte, cu menţiunea că e necesar ca ultimii treni ani să fie la Curtea de Apel

Judecatorii, procurorii pot participa la concurs pentru a dobandi un grad superior, insa vor fi platiti pentru activitatea efectiva si nu pentru grad.

De altfel, el anunţa la începutul acestei luni că în 23 august va prezenta public proiectul de lege privind modificarea Legilor justiţiei. „Sunt propuse modificări de fond şi nu de formă!”, spunea Tudorel Toader.

Modificările la legile justiţiei vizează în principal trei texte de lege: Legea privind statutul procurorilor şi judecătorilor, legea privind organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Printre modificările la legile justiţiei aşteptate de la ministrul Tudorel Toader se număra şi măsura supravegherii electronice, aşa-zisă brăţara electronică pentru inculpaţii aflaţi în arest la domiciliu sau sub control judiciar.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a mers în iulie la Bruxelles pentru a discuta cu vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, despre legile privind Justiţia. El a afirmat că pachetul va fi adoptat de Guvern pe 1 septembrie, urmând a fi transmis Parlamentului.

Premierul Mihai Tudose a declarat, duminică, la Antena 3, că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, va prezenta până la 1 septembrie pachetul de legi privind justiţia, spunând că acesta are o „sarcină foarte, foarte grea”. „Nu, ştiu, pot să fiu mulţumit sau nemulţumit de domnul Toader. (…) Are o sarcină foarte, foarte grea: de a finaliza acel pachet de reformă a justiţiei”, a spus Tudose, duminică.

Întrebat dacă ministrul Justiţiei are şi un termen-limită pentru finalizarea acestui pachet de legi, premierul a spus: „Trebuie să o termine (…) până la 1 septembrie”. „Avem o serie de impuneri, unele Uniunea Europeană, unele de la Curtea Constituţională, trebuiesc făcute, trebuiesc reglementate.(…) Eu cred că trebuie să se întâmple odată şi odată. A fost acea consultare publică extinsă, a fost discuţia pe care a avut-o domnia sa cu Bruxelles-ul. A fost la Bruxelles, le-a prezentat ce şi cum, a venit cu ok-ul de acolo”, a declarat Tudose.

Întrebat dacă va fi adoptată o lege a răspunderii magistraţilor şi dacă procurorii vor fi scoşi din categoria magistraţilor şi asimilaţi cu avocatul statului, premierul a confirmat că se are în vedere o modificare de lege privind răspunderea magistraţilor: „La prima întrebare: da, la a doua mai aveţi un pic de răbdare”.

Citeşte şi Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, a sesizat Inspecţia Judiciară cu privire la procurorul general Augustin Lazăr UPDATE