Decizia CCR privind conflictul între puteri în cazul respingerii revocării şefei DNA a fost publicată în Monitorul Oficial - DOCUMENT

Publicat: Miercuri, 06 Iunie 2018 23:24 // Actualizat: Joi, 07 Iunie 2018 23:30 // Sursa: romaniatv.net

Curtea Constituţională a României a publicat, joi, motivarea deciziei prin care a stabilit că preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA, fiind constatată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare formulată de ministrul Justiţiei. Motivarea CCR privind conflictul juridic între Ministrul Justiţiei şi Preşedinţie în privinţa revocării procurorului-şef al DNA are 133 de pagini. Pe lângă motivarea deciziei adoptate cu majoritate de voturi, documentul publicat pe site-ul CCR mai conţine o opinie concurentă a judecătorilor constituţionali Marian Enache şi Simona-Maya Teodoroiu, precum şi opinii separate semnate de Livia Stanciu, Daniel Morar şi Mircea Minea. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial la câteva ore de la publicarea motivării pe site-ul Curţii Constituţionale. 

 

UPDATE: Decizia Curţii Constituţionale, care a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedinte, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi, şi a stabilit că preşedintele urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA, a fost publicată joi seară în Monitorul Oficial, la câteva ore după ce CCR a publicat pe site-ul instituţiei motivarea acestei decizii.

"Constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele României, generat de refuzul preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi. Preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi. Definitivă şi general obligatorie", este decizia luată de Curtea Constituţională în 30 mai şi publicată joi seară în Monitorul Oficial.

Curtea Constituţională arată în motivarea deciziei privind revocarea Laurei Corduţa Kovesi de la şefia DNA că preşedintele nu este îndrituit să facă o analiză decizională asupra modului în care este motivată propunerea, în schimb, acesta poate deschide un dialog cu ministrul Justiţiei cu privire la aceste aspecte. CCR mai spune că nu este nici rolul preşedintelui şi nici cel al Curţii Constituţionale de a face un control al acestei evaluări pentru că, într-un atare caz, ar denatura rolul ministrului Justiţiei şi s-ar transforma în autorităţi de control al modului în care ministrul Justiţiei înţelege să îşi exercite competenţa constituţională discreţionară minimală ce se reflectă în evaluarea realizată. Curtea constată că şeful statului a făcut în acest caz o „evaluare a evaluării" ministrului Justiţiei, cu alte cuvinte a temeiniciei motivelor cuprinse în propunerea de revocare, plasându-se deasupra autorităţii ministrului Justiţiei, ceea ce încalcă Constituţia, scrie news.ro.

Curtea reţine că, potrivit art.109 alin.(1) din Constituţie, „Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia", iar potrivit art.35 alin.(3) din Legea nr.90/2001, „Miniştrii răspund de întreaga activitate a ministerului în faţa Guvernului, precum şi, în calitate de membri ai Guvernului, în faţa Parlamentului".

"Or, prin locul şi rolul său, derivate din alegerea directă de către popor - ceea ce îi conferă un grad echivalent de legitimitate cu Parlamentul, de asemenea ales direct, Preşedintele României nu poate fi participant la o dezbatere parlamentară, deoarece aceasta ar însemna să îşi angajeze răspunderea politică, ceea ce este contrar poziţiei sale constituţionale, situându-l într-o poziţie similară cu aceea a Guvernului, care, potrivit art.109 alin.(1) din Constituţie, răspunde politic în faţa Parlamentului. Aşadar, rezultă că Preşedintele României nu răspunde politic în faţa Parlamentului (...) Prin urmare, argumentele cuprinse în propunerea de revocare a procurorului din funcţia de conducere, prevăzută de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, precum şi temeinicia acestora se subsumează competenţei discreţionare a ministrului justiţiei, şi nu a Preşedintelui României, generând, astfel, o răspundere politică, în primul rând, a ministrului justiţiei şi, în al doilea rând, a Guvernului în faţa Parlamentului, putând deveni incidente chiar dispoziţiile art.113 şi art.114 din Constituţie, referitoare la votarea unei moţiuni simple sau de cenzură, după caz", se arată în motivarea CCR.

De asemenea, Curtea constată că hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, care are valoare consultativă, poate cuprinde consideraţii privind atât temeinicia, cât şi legalitatea propunerii. 

"Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori este un reper consultativ pentru ministrul justiţiei atât în privinţa legalităţii, cât şi a temeiniciei propunerii, însă, Preşedintele României, dată fiind competenţa sa, o poate valorifica, tot cu valoare consultativă, numai pe aspecte de legalitate a procedurii", mai arată Curtea.

CCR mai spune că celelalte critici ale preşedintelui României vizează modul de redactare a documentului, în sensul că acesta este intitulat „Raport privind activitatea managerială de la Direcţia Naţională Anticorupţie", că în corpul său sunt abordate numai aspecte ce ţin de activitatea procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, şi nu cu privire la activitatea altor procurori cu funcţii de conducere din Direcţia Naţională Anticorupţie, că autorul raportului califică actul în cauză ca fiind o „luare de poziţie" sau că autorul documentului îşi prezintă anumite aspecte din cariera sa profesională chiar în cuprinsul Raportului.

"Or, toate aceste critici nu ţin de legalitatea desfăşurării procesului de revocare. Textul legal impune realizarea unei evaluări a exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale, fără a stabili titlul pe care documentul trebuie să îl poarte. Atât timp cât documentul este întocmit, astfel cum reţine până la urmă şi Preşedintele României, pentru a susţine propunerea de revocare a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în sensul art.54 alin.(4) coroborat cu art.51 alin.(2) lit.b) din Legea nr.303/2004, înseamnă că sunt îndeplinite cerinţele de legalitate a propunerii de revocare. De asemenea, având în vedere că a fost solicitat şi obţinut avizul – negativ – al Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, sub forma Hotărârii nr.52/2018, Preşedintele României ar fi trebuit să se pronunţe strict asupra regularităţii procedurii de revocare. Practic, actul trebuie să consfinţească regularitatea sau lipsa de regularitate a procedurii, şi nu oportunitatea sau lipsa de oportunitate a acesteia", mai spune CCR.

Judecătorii constituţionali mai spun că, având în vedere competenţa discreţionară redusă a ministrului Justiţiei în procedura de revocare a procurorilor din funcţiile de conducere, propunerea de revocare trebuie şi, în consecinţă, a fost fundamentată pe argumente juridice, şi nu de oportunitate. 

Indiferent cine a generat conflictul constituţional, autorităţile au obligaţia să se conformeze deciziilor Curţii Constituţionale a României (CCR), potrivit motivării deciziei privind refuzul preşedintelui de a da curs propunerii de revocare a procurorului-şef al DNA.

"Indiferent de autoritatea care a generat conflictul juridic de natură constituţională, aceasta are obligaţia, în coordonatele statului de drept, să respecte şi să se conformeze celor constatate prin decizia Curţii Constituţionale. Raportat la cauza de faţă, Curtea constată că, din adresa Preşedintelui României prin care a refuzat să dea curs propunerii de revocare din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a doamnei Laura Codruţa Kövesi, rezultă, în mod indubitabil, îndeplinirea condiţiilor referitoare la regularitatea şi legalitatea procedurii, sens în care este şi aprecierea Curţii Constituţionale. Prin urmare, Preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi ", se arată în motivare.

În document se reaminteşte faptul că autoritatea de lucru judecat ce însoţeşte actele jurisdicţionale, inclusiv deciziile Curţii Constituţionale, se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta. De asemenea, deciziile se publică în Monitorul Oficial al României, iar de la data publicării sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.

Argumentele cuprinse în propunerea de revocare a procurorului din funcţia de conducere, precum şi temeinicia acestora se subsumează competenţei discreţionare a ministrului Justiţiei, şi nu a preşedintelui României, arată Curtea Constituţională a României în motivarea deciziei prin care s-a stabilit că există un conflict între puteri în cazul respingerii revocării şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Ministrul Justiţiei are plenitudine de competenţă sub aspectul autorităţii asupra procurorilor, nu doar autoritate administrativă, potrivit motivării deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR) privind refuzul preşedintelui de a da curs propunerii de revocare a procurorului-şef al DNA, potrivit Agerpres.

"Curtea reţine (...) că autoritatea ministrului justiţiei nu este una administrativă, din contră, acesta are plenitudine de competenţă sub aspectul autorităţii asupra procurorilor. Această plenitudine este limitată doar prin dispoziţiile constituţionale exprese, respectiv cele referitoare la numirea în funcţia de procuror şi la aplicarea sancţiunilor disciplinare (...), acestea fiind dispuse de Preşedintele României, respectiv de Consiliul Superior al Magistraturii. Noţiunea de autoritate are o semnificaţie foarte puternică, ea fiind definită drept putere de a da dispoziţii sau de a impune cuiva ascultare, însă, în contextul constituţional dat, acesta se referă la o putere de decizie în privinţa gestionării carierei procurorilor (...) şi a modului de realizare a politicii penale generale a statului", se arată în motivare.

Conform aceleiaşi surse, activitatea judiciară desfăşurată de procuror într-o anumită cauză penală nu are legătură cu autoritatea ministrului Justiţiei, acestea fiind două probleme distincte.

CCR mai arată, citând jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, că procurorii, acţionând în calitate de reprezentanţi ai Ministerului Public, subordonaţi, mai întâi, procurorului general, apoi ministrului Justiţiei, nu îndeplinesc condiţia de independenţă în raport cu puterea executivă, deşi independenţa faţă de executiv este inclusă printre garanţiile pe care le presupune noţiunea de magistrat.

"Această jurisprudenţă a Curţii Europene a Drepturilor Omului a fost reflectată şi în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (...). În consecinţă, procurorii nu pot invoca o poziţie de independenţă, asemenea judecătorilor (...), din moment ce activitatea acestora se desfăşoară sub control ierarhic şi sub autoritatea ministrului justiţiei. În acest sens, Comisia de la Veneţia a subliniat că politica judiciară - penală sau civilă - a unui stat este determinată, într-un context democratic, de Guvern, emanaţie a majorităţii parlamentare. Această politică trebuie să fie executată de agenţi ai Guvernului, şi anume de procurori, astfel încât exigenţele referitoare la independenţa completă a judecătorilor nu sunt aplicabile în aceeaşi măsură şi procurorilor", se precizează în motivare.

Curtea Constituţională mai constată că Ministerul Public nu face parte din puterea judecătorească, ci din autoritatea judecătorească, concepte care sunt, în esenţă, diferite.

"Potrivit art.126 alin.(1) din Constituţie, 'Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege', ceea ce înseamnă că din cele trei entităţi cuprinse în autoritatea judecătorească, respectiv în Capitolul VI al Titlului III din Constituţie, numai instanţele judecătoreşti fac parte din puterea judecătorească. Deşi nu face parte nici din puterea executivă sau autoritatea executivă, Ministerul Public nu are o poziţie de independenţă instituţională faţă de aceasta, întrucât textul Constituţiei este foarte clar, activitatea desfăşurată de procurori fiind sub autoritatea ministrului justiţiei", se mai menţionează în motivare.

UPDATE: Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, declară că CCR nu trebuie să dea un termen de revocare a şefei DNA, ci decizia trebuie respectată imedit ce este publicată în Monitorul Oficial. Tudorel Toader a afirmat că decizia CCR nu produce efecte din momente diferite.

”Personal sunt ferm convins că în decizie nu trebuie să spui că președintele va emite în 10, 20 de zile, cum au spus unii. Putem argumenta răspunsuri pentru că nu avem toți pregătire juridică la fel. Cert e că orice decizie e producătoare de efecte juridice, orice decizie produce efecte juridice de la momentul publicării în Monitorul Oficial”, a spus Toader.

UPDATE: Judecătorii CCR au citit motivarea, în plenul Curţii, în cazul deciziei privind revocarea şefei DNA. Potrivit unor surse oficiale, textul motivării nu va conţine nici termen de aplicare a deciziei, nici sancţiuni pentru neaplicarea ei. Există şi o opinie separată, potrivit aceloraşi surse. În scurt timp, motivarea va fi transmisă către monitorul Oficial, pentru publicare.

Motivarea privind conflictul preşedinte ministrul Justiţiei, în ceea ce priveşte revocarea procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, va fi citită, în premieră, în plenul CCR.

Motivarea CCR privind conflictul juridic între Ministrul Justiţiei şi Preşedinţie în privinţa revocării procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, cât şi opiniile separate, vor fi publicate joi pe site-ul Curţii, ulterior citirii de către judecători a motivării în plenul CCR.

 

Curtea Constituţională a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi.

CCR arată că, pentru soluţionarea acestui conflict, preşedintele urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, spunea că decizia CCR valorifică principiul constituţional potrivit căruia procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei. Toader mai susţinea că şeful statului nu are nici o abilitare legală pentru evaluarea competenţelor profesionale sau manageriale ale procurorilor de rang înalt, spre deosebire de ministrul Justiţiei.

Tudorel Toader: A nu se confunda independenţa procurorilor cu faptul că îşi desfăşoara activitatea sub autoritatea ministrului

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că aşteaptă motivarea CCR referitoare la revocarea şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, afirmând însă că procurorii nu trebuie să fie "controlaţi politic" şi că aceştia sunt sub autoritatea, nu în ministrului Justiţiei.


El a precizat însă că ia în calcul să respecte statul de drept, să îl întărească, să aibă grijă ca procurorii să rămână independenţi, cu respectarea Constituţiei, subliniind că articolul din legea fundamentală care spune că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei nu poate însemna sub nicio formă în subordinea acestuia. Preşedintele a mai declarat că o decizie CCR nu poate fi discutată prin referendum.

Florin Iordache: Neaplicarea deciziei CCR în cazul Kovesi va atrage sancţiuni

Curtea Constituţională a anunţat că va sesiza Comisia de la Veneţia, Secretarul General al Consiliului Europei şi Preşedintele Conferinţei Curţilor Constituţionale Europene în legătură cu "atacurile virulente" declanşate împotriva CCR după decizia privind revocarea procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.

CCR sesizează cu UNANIMITATE de voturi Comisia de la Veneţia pentru atacurile "virulente" declanşate împotriva sa

Decizia a fost luată marţi de plenul CCR. "Plenul Curţii Constituţionale a României, întrunit la data de 5 iunie 2018, a hotărât, cu unanimitate de voturi, în prezenţa tuturor membrilor săi, sesizarea Secretarului General al Consiliului Europei, a Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) şi a Preşedintelui Conferinţei Curţilor Constituţionale Europene în legătură cu atacurile virulente declanşate împotriva Curţii Constituţionale, prin care unii reprezentanţi ai unor autorităţi publice, precum şi ai unor partide parlamentare au discreditat şi delegitimat autoritatea acestei instituţii fundamentale a statului - garantul supremaţiei Constituţiei - fiind pusă sub semnul îndoielii obligativitatea deciziilor sale, fiind făcute chiar îndemnuri adresate populaţiei şi Preşedintelui statului să nu respecte şi să nu pună în aplicare Decizia Curţii Constituţionale nr.358 din data de 30 mai 2018, privind cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Ministrul Justiţiei, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, în principal, şi între Guvernul României şi Preşedintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului. Plenul Curţii Constituţionale a  considerat că aceste acţiuni sunt de natură să pună în pericol democraţia, statul de drept şi funcţionarea justiţiei constituţionale”, arată CCR într-un comunicat de presă.

Cine este procurorul pe care Kovesi l-ar vrea interimar la DNA

3 Comenteaza // Vezi comentarii
        Citeste mai mult despre:   
CCR Comisia de la venetia Klaus Iohannis Laura Codruţa Kovesi revocare Kovesi
Daca ti-a placut articolul, urmareste RomaniaTV.NET pe   facebook facebook sau  twitter twitter.
08 iun 05:36
Răspunde | Votează email 0 email
douglas
Foarte repede vreau să folosesc acest mediu pentru a anunța publicului larg

cum am primit oferta mea de credit online. Aceasta nu este doar o poveste sau o poveste de feribot

pentru că am fost o dată victimă a înșelătoriei online. Știu cum se simte cu adevărat

cauza incurajata am fost odata in acel pantof. Înainte de a-mi lua împrumutul în cele din urmă

cu mayloans_sarawak_asia247@hotmail.com a fost într-adevăr o cădere de căutare

și ripp-off-uri cu cele mai ieftine creditori on-line. Până când am întâlnit acest e-mail online

dintr-un post, atunci m-am gândit la cererea de împrumut din cauza mea

experiență online. Pe o coajă de nuci, e-mailul mi-a schimbat totul

viaţă. După ce au trimis un e-mail către compania de împrumut din Asia, au cerut pentru asigurare

taxa, atunci am crezut că a fost o altă înșelătorie tras pe mine, așa că nu a trimis prin e-mail

înapoi. După câteva zile am dicționat să le trimit din nou e-mail pentru a ști ce

asigurarea înseamnă atunci că am o imagine clară că era o asigurare

care acoperă moartea, pierderea locului de muncă și a proprietății unei persoane

debitor. Vă rugăm să nu cădeți pentru nici o taxă în avans Caption cele mai multe dintre acestea

sunt escrocii. Lucrul facut la momentul potrivit economiseste timp. Încă o dată, acesta este e-mailul:

mayloans_sarawak_asia247@hotmail.com
07 iun 23:39
Răspunde | Votează email 0 email
MARIA
DOMNULUI CATALIN SI GHEORGHE II STA SUPER IN CAMASA ROZ:MERGE TINERESTE;LEGANAT ASA:::ERA UNA IN STATIA DE METROU CU UN BLOND CU OCHII ALBASTRI DE MANASI SE UITA CAND LA MN CAND LA TIGARA:::EA ZICEA NOCH::::SI TOT ASA::::DIN ASTEA::::MONIKA SINGLE::::IN VIATA:::::PESTE TOT PREZENTA INSTANT; DAR SINGLE::::::
07 iun 23:25
Răspunde | Votează email 0 email
MARIA
A ZIS CA MA CHEAMA NUMAI SA-SI REZOLVE TREABA CU MN CA IN REST MA DESCURC SA PLATESC FARA PROSTITUTIE SE IMPRUMUTA TATA DE BANI: THOMAS MARION LUCREAZA LA EBL NATURKOST NUMAI EL C CA A ZIS CA DACA NU SE DESCURCA EL SI NU STIE CE FACEM ACOLO; NU MAI VN NIMENI: LA JUCARII ZICE CA FACE JUCARII SI CARA NISTE PLASTICURI IN NISTE CUTII DE CARTON CU NISTE CARUCIOARE ELECTRICE: IMI ZICE NUMAI LA MISTO-CA EU AM CUNOSTINTE TEHNICE F BUNE DAR EL MA DA AFARA:
1
EUR
4.6599
RON
13 Nov
noapte 7 °
zi 12 °
Ultimele joburi adaugate
24 H