UPDATE: „Este o rectificare bugetară pozitivă. Toti cei care au solicitat sume suplimentare au primit. Suntem in continuare pe excedent bugetar„, a declarat Victor Ponta la finalul şedinţei.

Guvernul a aprobat a doua rectificare bugetară, alocările suplimentare cele mai importante fiind la Agricultură- 1,5 miliarde, Autorităţile locale- 1,5 miliarde, Dezvoltare Regională- 1 miliard lei, Fonduri europene- 750 de milioane lei, Finanţe- 700 de milioane lei şi Apărare- 500 de milioane lei. 

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Cei din PSD cer USR-ului să o excludă pe Clotilde Armand din ...

EXCLUSIV | Nicușor Dan, adevărul despre cum se înțelege cu ...

Premierul Victor Ponta a precizat că, la rectificarea bugetară, se va avea în vedere, printre altele, finanțarea majorării salariale la medici și profesori, rezolvarea problemei legate de asigurarea energiei termice în mai multe orașe, dar și alocarea sumelor necesare pentru agricultorii afectați de secetă.

Potrivit Notei de fundamentare a Proiectului de Ordonanță de urgență cu privire la a doua rectificare bugetară din acest an, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va primi cei mai mulți bani, respectiv 769,5 milioane lei, din cele 11 ministere care „vor ieși pe plus” la cea de-a doua rectificare bugetară din 2015, în timp ce Ministerul Transporturilor pierde 1,61 miliarde de lei, iar cel al Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri circa 108,1 milioane de lei.

Victor Ponta, despre rectificare: Acord Guvern-Coaliţie pentru agricultură, sănătate şi autorităţi locale

Astfel, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) primește 769,5 milioane de lei pentru plata titlurilor executorii (tranșa aferentă anului 2016), subvenția motorină, cheltuieli îmbunătățiri funciare, investiții și pentru fonduri externe nerambursabile. De asemenea, s-a inclus o estimare de 300 milioane lei pentru despăgubiri acordate producătorilor agricoli pentru pagubele cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă manifestat în perioada aprilie-septembrie 2015.

Propunerea MADR include suma de 640 milioane lei pentru despăgubiri producători agricoli persoane fizice și juridice.

Totodată, bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice se majorează pe sold cu 754,4 milioane lei, din care 1.000 milioane lei pentru Programul Național de Dezvoltare Locală (263,25 milioane lei asigurate prin redistribuire din bugetul propriu), 36,75 milioane lei pentru Programul privind elaborarea/reactualizarea Planurilor de Urbanism Generale ale localităților (asigurate prin redistribuire din bugetul propriu) și 16,9 milioane lei pentru proiecte cu finanțare din FEN postaderare 2014 — 2020 (asigurate prin redistribuire din bugetul propriu).

Ministerul Fondurilor Europene va avea în plus 729,6 milioane lei per sold pentru finanțarea proiectelor din fonduri externe nerambursabile, iar Ministerul Apărării Naționale, plus 558,1 milioane lei pentru achiziții și reparații la tehnica militară din dotare, cotizații la organisme internaționale.

Victor Ponta: E o rectificare bugetară pozitivă. Avem bani mai mulţi decât au fost prevăzuţi

Ministerul Educației și Cercetării Științifice primește 271,4 milioane lei pentru finanțarea de bază a învățământului superior, burse, manuale școlare, investiții și cotizații la organisme internaționale (80 milioane lei), Ministerul Afacerilor Interne — plus 269,2 milioane lei pentru cheltuieli de personal generate de majorarea normei de hrană și cheltuieli cu bunuri și servicii, iar Ministerul Justiției, plus 245 de milioane lei pentru plata titlurilor executorii, tranșa aferentă anului 2016, precum și pentru Administrația Națională a Penitenciarelor, proiecte finanțate din fonduri rambursabile și daune moratorii obținute în instanță de magistrați.

Serviciul Român de Informații va avea în plus la a doua rectificare din acest an 140,4 milioane lei, în principal pentru cheltuieli de capital angajate în baza rectificării anterioare, iar Ministerul Afacerilor Externe, plus 132,8 milioane lei pentru cheltuieli de personal, funcționare misiuni diplomatice și cotizații la organisme internaționale.

De asemenea, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice va primi 80,1 milioane lei, în principal prin majorarea cu 293,3 milioane de lei pentru plata drepturilor de asistență socială și a taxelor de transmitere, concomitent cu diminuarea transferurilor de echilibrare către bugetul asigurărilor sociale de stat cu 208,7 milioane lei, iar Ministerul Finanțelor Publice, pentru acțiuni generale primește 584,3 milioane lei, din care 118,5 milioane lei pentru plata titlurilor executorii, tranșa aferentă anului 2016.

Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se majorează atât la venituri cât şi la cheltuieli cu suma de 361,5 milioane lei, printre altele pentru acordarea majorărilor salariale aprobate personalului din unităţile sanitare, în timp ce sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru bugetele locale creşte cu 2,46 miliarde lei.

Pe de altă parte, diminuări ale bugetelor ordonatorilor principali de credite, vor fi, în principal, la Ministerul Transporturilor, cu 1,613 miliarde de lei, dar s-a alocat o sumă de 597,3 milioane lei pentru capitalizarea Companiei Naționale de Căi Ferate ‘CFR’ — SA pentru plata restanțelor către minister reprezentând TVA dedus și nevirat la bugetul de stat la termenele stabilite în normele de închidere a exercițiului bugetar. Pentru capitalizarea Metrorex s-a alocat suma de 55 de milioane de lei pentru plata ratei aferentă unui credit comercial, 141,98 milioane lei la titlul ‘Transferuri între unități ale administrației publice’, în principal pentru întreținerea infrastructurii rutiere, 265,3 milioane lei pentru plata facilităților la transportul pe calea ferată, metrou, rutier, de care beneficiază anumite categorii sociale și 126,2 milioane lei subvenții în principal pentru asigurarea serviciului public de transport feroviar de călători.

Și bugetul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri s-a diminuat per sold cu 108,1 milioane lei, dar s-au alocat 93,1 milioane lei, în principal pentru plata restanțelor la ajutoarele de minimis pentru investițiile realizate de întreprinderile mici și mijlocii și investiții ale agenților economici cu capital de stat, pentru exproprieri la exploatarea Jilt din cadrul Complexului Oltenia. Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri a propus diminuarea la FEN cu 201,2 milioane lei.

Consiliul Fiscal atenţionează asupra efectelor negative ale reducerii cheltuielilor de investiţii

Consiliul Fiscal avertizează că reducerea cheltuielilor de investiţii, fără o creştere a eficienţei care să acopere reducerile de taxe şi majorările salariale din sectorul bugetar, este contraproductivă, va avea efecte negative pe termen mediu şi reprezintă de fapt doar o amânare a finanţării.

„Reducerea cheltuielilor de investiţii, neînsoţită de o îmbunătăţire semnificativă de eficienţă, pentru a acoperi reducerile de taxe şi creşterile de cheltuieli salariale în sectorul bugetar este contraproductivă şi va avea efecte nefavorabile pe termen mediu asupra creşterii economice potenţiale a economiei. În plus, reducerea investiţiilor nu poate fi decât o amânare a acestora, necesitatea efectuării acestora la o dată ulterioară fiind de natură să pună presiune pe buget pe termen mediu şi lung”, arată Consiliul Fiscal.

Consiliul estimează că deşi clasamentele internaţionale de competitivitate arată că slaba calitate a infrastructurii reprezintă principala problemă de competitivitate a României în materie de calitate a mediului investiţional, cheltuielile de investiţii publice au scăzut continuu în ultimii ani, urmând să atingă probabil în 2015 minimul ultimilor 10 ani în termeni de procent din PIB.

„Pe partea de cheltuieli bugetare are loc o majorare semnificativă a cheltuielilor curente (personal, bunuri şi servicii, subvenţii) concomitent cu diminuare masivă a cheltuielilor totale de natura investiţiilor programate care sunt prevăzute să scadă cu 3.155 milioane lei faţă de nivelul prevăzut în prima rectificare bugetară din anul 2015”, precizează Consiliul.

Analizând realizările în ceea ce priveşte cheltuielile de investiţii faţă de valorile planificate în bugetul iniţial sau cu ocazia rectificărilor bugetare în perioada 2012-2014, se observă în mod constant deviaţii considerabile, în sensul că rezultatele execuţiilor sunt fără excepţie inferioare estimărilor din bugetele iniţiale şi din cele rectificate, iar evoluţiile din anul curent indică un rezultat similar, potrivit CF.

Consiliului fiscal explică cum că pentru anul 2015 riscurile sunt mai degrabă înclinate în direcţia înregistrării unui deficit bugetar mai mic decât ţinta pe fondul incapacităţii de a executa programul de cheltuieli.

„Cu toate acestea, pe termen mediu, angajarea unor cheltuieli suplimentare de natură permanentă (cum ar fi cele de natură salarială) semnificative, concomitent cu o reducere amplă a taxelor şi impozitelor prevăzută în noul Cod Fiscal (în special a celor pe consum – TVA şi accize) sunt de natură, în lipsa unor măsuri compensatorii, să apropie deficitul în 2016 de limita de 3% din PIB concomitent cu devierea semnificativă de la obiectivul pe termen mediu de 1% deficit structural. În plus, anul 2017 ar putea consemna depăşirea limitei de 3% din PIB, în principal în condiţiile în care va intra în vigoare a doua serie a măsurilor prevăzute în noul Cod Fiscal. Prin urmare, derapajul bugetar ar fi unul de natură structurală şi ar vulnerabiliza poziţia finanţelor publice la următoarea fază descendentă a economiei, costurile ulterioare în materie de ajustare depăşind beneficiile pe termen scurt asupra convergenţei reale generate de un deficit bugetar mai mare în faza de ascensiune economică”, mai arată Consiliul.