Romania ar putea sa se bucure de un pionierat in domeniu, cum de mult nu s-a mai intamplat – susține Amalia Diaconeasa, biochimist, cercetător în domeniul îmbătrânirii. „Primele astfel de suplimente, create pe baze teoretice originale, ar putea aparea în curand, iar medicamentele (din cauza legislatiei) la un orizont de aproximativ 5 ani, a spus Amalia Diaconeasa, intr-un interviu pentru HotNews.

„Dacă oamenii ar trăi mai mult, cu siguranță că va fi mult mai bine, dar vor apărea și alte probleme la care nici nu ne gândim. Prelungirea vieții oamenilor ar salva sistemul de pensii, care este aproape de colaps, dar ar elimina și stresul morții”, a spus Amalia Diaconeasa, care a adăugat: „Am dezvoltat o nouă ipoteză a îmbătrănirii, cu predicții. În urma experimentelor pe șoareci, am reușit să le prelungesc viața cu 30 la sută. Substanțele pe care le-am ales au avut efecte asupra duratei medii și maxime de viață a acestor animale. Acest lucru nu este o garanție că poate funcționa și în cazul oamenilor, dar probabilitatea este destul de mare”.

Alte Articole

Lacrimi de durere la priveghiul lui Costel Corduneanu. Un detaliu ...

Cu ce își ocupă timpul Florin Dumitrescu și Sorin Bontea, ...

Cum poți curăța fierul de călcat de arsură. Soluțiile cele ...

Amalia Diaconeasa a sintetizat o parte dintre tezele sale într-o carte: „Volumul acesta se bazează pe o idee venită, la propriu, la cafea. Studiind îmbătrânirea, știam efectele restrictiei calorice (o dieta cu mai putine calorii, dar toti nutrientii necesari). Când discutam cu cineva despre umanizare, a venit in discutie faptul ca omul s-a umanizat pentru ca are necesitati mai reduse de consum alimentar decat alte animale de dimensiuni similare. Dar asta ar fi conferit unele avantaje sociale, ar fi permis agregarea comunitatilor, crearea civilizatiilor. Numai ca eu, stiiind efectele biologice ale restrictiei calorice, m-am gandit ca efectele ar fi putut fi si biologice. Cum diferenta genetica dintre om si cimpanzeu este foarte mica, se vehiculase ideea ca dezvoltarea caracterelor specific umane ar fi rezultatul unor modificari de reglaj genetic, de activare a unor cai metabolice”.

Amalia Diaconeasa este cercetătoare în domeniul îmbătrânirii, de profesie biochimistă, cu un masterat în neurobiologie.