Formaţiunea conservatoare aflată la guvernare în Polonia şi de asemenea majoritară în parlamentul de la Varşovia, Partidul ‘Lege şi Justiţie nu va susţine niciodată un asemenea scenariu, întrucât el nu va rezolva vreo problemă, dimpotrivă, va crea altele noi’, a indicat oficialul polonez.

Referindu-se la decizia Comisiei Europene de a activa împotriva Poloniei articolul 7 din Tratatul UE, el a spus că relaţiile ţării sale cu Bruxelles-ul sunt în prezent caracterizate de ‘tensiuni politice colorate, spectaculoase’, dar şi-a exprimat speranţa că ‘în curând, graţie imaginaţiei politice a tuturor’, aceste dispute se vor încheia, potrivit Agerpres.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Bianca, o tânără de 20 de ani, este disperată că nu își ...

ȘOCANT. O tânără, la un pas de moarte după ce a băut cafea ...

Întrebat dacă aceste tensiuni au putea determina guvernul de la Varşovia să ia în calcul opţiunea părăsirii blocului comunitar, Szymanski a asigurat că executivul din care face parte doreşte să evite acest lucru, dar a susţinut că ‘politica nerezonabilă şi excesiv de conflictuală a Bruxelles-ului poate provoca reacţii de scepticism’ faţă de UE în rândul populaţiei poloneze.

El a subliniat că în prezent majoritatea cetăţenilor polonezi susţin apartenenţa Poloniei la UE şi că Partidul Lege şi Justiţie (PiS) nu doreşte să schimbe acest lucru. ‘Ne vom strădui ca integrarea europeană să fie un loc confortabil pentru polonezi şi pentru interesele poloneze (…) Sperăm ca această poziţie să fie înţeleasă la Bruxelles’, a conchis adjunctul ministrului polonez de externe.

Pe 20 decembrie Comisia Europeană a activat împotriva Poloniei articolul 7 din Tratatul UE şi a dat guvernului de la Varşovia un termen de trei luni să revină asupra măsurilor de reformă a sistemului judiciar considerate la Bruxelles ‘un risc evident de încălcare a statului de drept’. În ultima etapă a acestei proceduri Polonia şi-ar putea vedea suspendat dreptul de vot în Consiliul UE şi în Consiliul European, dar pentru aceasta este nevoie de un vot unanim al tuturor celorlaltor state membre ale UE, iar Ungaria a anunţat deja că se va opune, Polonia putând eventual să ceară şi sprijinul celorlaltor două ţări din grupul de la Vişegrad – Cehia şi Slovacia, potrivit Agerpres.

Problema statului de drept şi a reformei sistemului judiciar se află în centrul actualităţii poloneze şi a provocat tensiuni cu Comisia Europeană încă de la scurt timp după ce formaţiunea Lege şi Justiţie (PiS) a câştigat alegerile legislative de la sfârşitul anului 2015.

Citeşte şi Boris Johnson susţine campania pentru emiterea de timbre poştale dedicate ieşirii Marii Britanii sin UE

Parlamentul polonez a adoptat luna trecută două legi privind Curtea Supremă şi Consiliul Superior al Magistraturii, acte normative promulgate de preşedintele Andrzej Duda chiar în ziua în care Comisia Europeană a activat articolul 7. Preşedintele Duda, provenit şi el din formaţiunea PiS, a blocat în luna iulie unele iniţiative, dar în cele din urmă a acceptat multe din propunerile avansate. El a aprobat de exemplu normele privind revizuirea funcţionării puterii judiciare şi care permit executivului să numească judecătorii tribunalelor regionale şi pe cei ai Curţilor de Apel. Opoziţia reclamă faptul că legea privind Curtea Supremă are printre obiective şi pensionarea preşedintei acesteia, care a fost numită pe vremea fostului guvern.

Comisia Europeană a mai lansat în luna iunie 2016 o procedură de infringement pe tema respectării statului de drept în Polonia, urmată un an mai târziu de o alta privind neaplicarea cotelor obligatorii de refugiaţi.