Britanica a mers imediat la medic când a observat un simptom anormal, însă a fost trimisă acasă de doctori, care i-au spus că nu este vorba despre nimic grav.

Câteva zile mai târziu, situația s-a agravat, iar curând, nu s-a mai putut face nimic pentru a o salva

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Liviu Vârciu îi face campanie electorală lui Piedone. Cei ...

Adrian Minune Jr. și-a cerut iubita în căsătorie. Cum arată ...

Diagnosticată inițial cu o boală simplă, Katie a ajuns apoi la urgențe în stare gravă, cu fasceită necrozantă și, la scurt timp a murit.

Ea le-a povestit medicilor că s-a rănit la încheietura unei mâini, după ce prietenul său a legat-o în timpul unui joc in dormitor.

Tânăra fusese infectată cu o bacterie care i-a mâncat pur și simplu carnea de pe oase. 

Fasceita necrozanta este o infectie bacteriana rara, care poate distruge pielea si tesuturile moi de sub ea, incluzand grasimea si tesutul care acopera muschii (fascia).

Deoarece aceste tesuturi mor rapid (se necrozeaza rapid) o persoana cu fasceita necrozanta se spune ca este infectata cu o bacterie „mancatoare de carne”, in mod special Streptococcus pyogenes.

Fasceita necrozanta este o boala rara dar grava. In jur de 30% dintre cei care dezvolta fasceita necrozanta decedeaza din cauza ei.

Majoritatea persoanelor care dezvolta boala se afla intr-o stare de sanatate buna inaintea infectiei.

Fasceita necrozanta poate fi data de mai multe bacterii. Cea mai obisnuita cauza este infectia streptococica, cu bacterii apartinand streptococilor de grup A, cel mai des fiind implicat Streptococcus pyogenes, acesta fiind implicat si in etiologia altor infectii (faringita streptococica, impetigo).

De obicei infectiile date de aceste bacterii sunt usoare. Exista si cazuri rare, in care bacteria produce o toxina care ataca tesutul subcutanat si determina o infectie mai grava, care poate disemina prin intermediul sangelui la nivelul plamanilor si a altor organe.

Infectia mai poate fi determinata si de Vibrio vulnificus. Infectia data de aceasta bacterie poate aparea daca o rana vine in contact cu apa din ocean, cu carnea cruda a unor pesti de apa sarata sau daca apar rani la manipularea crustaceelor, cum ar fi crabii. Aceste infectii apar mai ales la cei care au infectii cronice ale ficatului (ciroza).

Alta forma de fasceita necrozanta poate fi cauzata de bacteriile care colonizeaza colonul; aceasta forma apare mai frecvent la persoanele care sufera de diabet sau boala arteriala periferica. Ocazional, persoanele care au rani impuscate sau tumori la nivelul colonului pot dezvolta fasceita necrozanta.

O mica rana de la nivelul pielii permite bacteriei sa patrunda la nivelul tesutului subcutanat (de sub piele). In unele cazuri infectia poate aparea, de asemenea, la locul unei contuzii la nivelul muschilor, chiar daca nu exista zona de continuitate la nivelul tegumentului.

Se poate intampla ca locul de unde a pornit infectia sa nu fie evident, deoarece bacteria poate circula prin intermediul circuitului sangvin spre alte parti ale corpului.

Bacteria care produce toxinele care cauzeaza fasceita necrozanta, poate trece de la o persoana la alta. Cu toate acestea o persoana care contacteaza bacteria este putin probabil sa faca o infectie grava, daca nu are o rana deschisa, varicela sau un sistem imun slabit.

Simptomele fasceitei necrozante pot aparea rapid, in unele cazuri mai repede de 24 de ore de la lezarea usoara a tegumentului (pielii). Instalarea rapida a simptomelor este un indiciu important ca trebuie apelat la consultul medical.

O alta caracteristica a acestei boli, este faptul ca durerea de la nivelul ranii este cu mult mai mare decat ar fi de asteptat de la o asemenea rana.

Fasceita necrozanta afecteaza in principal extremitatile, in mod particular picioarele, dar poate afecta orice parte din corp.

Cele mai obisnuite simptome timpurii sunt:

-durere severa, aparuta brusc, in zona afectata
-febra, greturi, varsaturi, stare de oboseala si alte simptome asemanatoare cu cele din gripa
-eritem (roseata), caldura locala, tumefierea zonei (umflare, edem), papule cu lichid in zona infectata.
Daca infectia este profunda in tegument, aceste simptome ale inflamatiei nu apar imediat.
Simptomele tardive sunt:

-semne de soc (incluzand confuzie, stare de lesin, ameteli), care sunt accentuate la ridicarea din sezut sau la aplecare; aceste simptome sunt date de scaderea presiunii arteriale
-descuamarea (decojirea) si decolorarea pielii in zona afectata, care sunt semne de necroza tisulara sau gangrene.

Un loc obisnuit de patrundere a bacteriei este la nivelul unei rani (arsura, taietura, julitura, muscatura sau intepatura de insecta):
-la 24 de ore de la patrunderea bacteriei la nivelul ranii apare tumefiere (umflare), cresterea temperaturii locale, eritemul (roseata) si cresterea sensibilitatii, care se extinde rapid de la sediul initial al ranii

-in 24-48 de ore de la aparitia semnelor locale, culoarea se modifica de la rosu la purpuriu si apoi albastru; se pot forma papule cu continut lichid galbui

-la 4-5 zile de la infectie se dezvolta gangrena
-in 7-10 zile tegumentul necrozat se desprinde de cel sanatos, in timp ce infectia se raspandeste spre alte tesuturi.

Cu toate acestea, anumite tipuri de bacterii (cum ar fi streptococii) pot fi mai agresive, tot acest proces durand doar 2-4 zile.

In mod normal, in momentul prezentarii la medic, persoana cu fasceita necrozanta are o stare alterata si boala este deja agravata. De obicei este nevoie de tratament, pentru stabilizarea pacientului datorita starii de soc, inainte ca rezultatele analizelor sa fie disponibile.

Investigatiile care se fac intr-o suspiciune de fasceita necrozanta sunt:

-testele sangvine de rutina, cum ar fi tabloul sangvin, ionograma serica, creatinfosfokinaza (CPK) si proteina C reactiva
-culturi din plaga si tegument, care se obtin in timpul tratamentului chirurgical pentru a se determina bacteria raspunzatoare de infectie; pentru identificarea bacteriei se folosesc substante chimice speciale si coloranti

-radiografia toracica, pentru a cauta semne de afectare pulmonara
-alte radiografii, pentru a cauta urme de gaz sau pungi cu fluid cauzate de infectie.

Uneori se apeleaza la examinarea CT (tomografia computerizata) sau RMN (rezonanta magnetica nucleara) daca diagnosticul nu e sigur sau daca se doreste aflarea profunzimii infectiei. Daca diagnosticul de fasceita necrozanta este suspectat, indepartarea chirurgicala este necesara, atat pentru a confirma diagnosticul cat si pentru a stopa raspandirea infectiei.

Persoana bolnava s-ar putea sa necesite si alte investigatii, depinzand de modul de dezvoltare a bolii si de problemele pe care le-a ridicat.