Povestea de dragoste dintre regina Ana şi regele Mihai. Cum s-au cunoscut cei doi VIDEO

Principesa Ana de Bourbon-Parma s-a nascut la Paris, la 18 septembrie 1923, ca fiica a principelui Rene de Bourbon-Parma si a principesei Margareta a Danemarcei. De la 16 la 19 ani a urmat o scoala de arta la New York. In 1943 a plecat pe front in Europa, sub culorile Frantei. A primit "Crucea de razboi" franceza.

01 aug. 2016, 13:08

Cum s-au cunoscut regina Ana şi regele Mihai

În 1947, Principesa Elisabeta a Marii Britanii si ducele de Edinburgh, verii regelui Mihai, decid sa se casatoreasca. Invitati la casatorie au fost si Mihai al Romaniei, alaturi de regina-mama Elena. 

Printre numeroasele tinere din inalta societate, care doreau sa-l cunoasca pe Mihai al României si chiar sa-i patrunda in inima, se numara si Ana, fiica a principelui Rene de Bourbon-Parma, abia trecuta de 20 de ani. 

Destinul i la scos in fata pe viitorul sot in apartamentul mamei sale, principesa Margareta a Danemarcei, la Hotelul Claridgea’s din Londra. La intalnire era prezenta si regina-mama Elena.

Emotionata si fastacita la vederea tanarului Mihai, in momentul in care i-a fost introdusa acestuia, Ana a luat pozitie de drepti si a salutat militareste. Nu tu reverenta, cum se cadea, in fata unui rege, nici macar un salut elegant, de femeie. Poate ca tocmai fastaceala aceea a fost scanteia care a aprins focul din inima regelui. Spre bucuria celor doua mame, Mihai s-a indragostit la prima vedere. La scurt timp, cei doi s-au intalnit din nou, tot intamplator. Cel putin, asa au crezut, numai ca totul fusese pus la cale de familii. Si totul era legat de aceeasi casatorie… Un dineu la Ambasada Luxemburgului, cu o zi inaintea nuntii viitoarei regine a Marii Britanii, Elisabeta a II-a. 

N-a trecut mult timp, si a venit si inevitabila intrebare: „Vrei sa-mi fii sotie?”. Erau amandoi la Lausanne, in Elvetia, la o saptamana dupa prima intalnire, din Londra.

In ciuda sfaturilor primite de la politicienii britanici si a asteptarilor comunistilor, regele s-a intors imediat in tara, in prima saptamana din decembrie. Principesa Ana a revenit la Paris, unde avea sa inceapa pregatirile de nunta. Cererea regelui de a se casatori cu principesa de Bourbon-Parma a starnit panica printre comunisti. Ceea ce a provocat, probabil, hotararea de a-i cere la 30 decembrie 1947, abdicarea. 

La 30 decembrie 1947, regele a semnat o abdicare pe care nu a recunoscut-o niciodata si a parasit tara fortat, impreuna cu regina-mama, la 3 ianuarie 1948.
 
Nunta cu probleme

Casatoria lor a avut loc la 10 iunie 1948, la Atena, nu fara peripetii. Papa Pius al XII-lea nu si-a dat consimtamantul pentru casatorie, pentru ca regele Mihai a refuzat sa-si boteze copiii in religia catolica, a Anei. Pentru ca lucrurile au ramas asa, familia principesei nu a participat la nunta, iar toate cele cinci vlastare ale cuplului regal au fost botezate ortodox. Dupa ceremonie, tinerii au plecat in voiaj de nunta la Tatoi, o localitate greceasca draga intregii familii. Dar fericirea acelor clipe avea sa fie scurta.
Revenirea din voiajul de nunta din Grecia a insemnat si inceputul exilului in doi. Un exil cat o viata de om: o jumatate de veac. Un exil care i-a impins intr-o lume diferita de cea pentru care fusesera haraziti, un exil cu obstacole si cu amaraciunea neputintei de a schimba soarta. Dar viata cuplului Mihai – Ana de Romania a fost presarata si cu momente de bucurie (nasterea fiicelor, calatoriile, hobby-urile).
Potrivit biografiei prezentate de principele Radu de Hohenzolern- Veringen, pana la sfarsitul anului 1948, cuplul regal a locuit la Vila Sparta, langa Florenta, in Italia, locuinta reginei-mame Elena, iar din 1949 la Lausanne, in Elvetia, unde li s-a nascut si prima dintre fiice, principesa Margareta. Tot la Lausanne s-au nascut si principesele Elena, in 1951, si Irina, in 1953. Timp de sase ani, familia regelui Mihai s-a stabilit in Anglia, la Bramshill House, in Hampshire si la Ayot St. Lawrence, in Hertfordshire. Din 1956 insa, regele, regina si principesele au revenit in Elvetia, unde regele semnase un contract cu compania aeriana „Lear Jeats and Co”, la Geneva.