Povestea fascinantă a unei prostituate de lux. Avea trăsură, maşină coupe şi servitori din Polonia

Mița Biciclista a fost una dintre cele mai cunoscute prostituate de lux ale Capitalei. I-a avut amanți pe Nicolae Grigorescu, Octavian Goga sau regele Ferdinand, despre care se vorbea că i-ar fi făcut cadou casa care se află şi astăzi în apropiere de Piaţa Amzei şi care îi poartă şi numele.

Porecla de Miţa Biciclista a primit-o prin anul 1898, când a fost văzută de ziaristul George Ranetti plimbându-se cu bicicleta pe Calea Victoriei. Se spunea că acesta era îndrăgostit de ea, dar pentru că îl respingea acesta a poreclit-o „Miţa Biciclista”.

Miţa Biciclista, pe numele real Maria Mihăescu, s-a născut în anul 1885 la Diţeşti, în judeţul Prahova. A fost fiica unei spălătorese care lucra la un instalator neamţ. Pe la 14-15 ani, ea a fost remarcată şi luată cu voia ei în începerea „carierei de curtezană”. Devenită o tânără cultă şi învăţată la pension în străinătate, Maria Mihăescu l-a avut ca prim amant pe Regele Leopold al Belgiei.

Alte articole

O prostituată din Iași, obligată să restituie toți banii clientului. Motivul pentru care a fost dată în judecată

Mărturiile șocante ale unei prostituate românce din Austria: „Mergeam la muncă ca și cum aș merge la birou: de la 9 la 17”

Era o femeie frumoasă, nu prea înaltă, cam de 1,60 m, cu părul scurt şi cu ochii verzi-albaştri.

„Când apărea pe Calea Victoriei, aristocraţii de la Capşa, burghezii de la Oteteleşanu şi boemii de la Kubler abandonau politica şi svartul ca să admire superbul exemplar ciclist. Bicicleta cu ghidon de argint era a unei suple şi elegante fiice a Evei, cu zulufi negri, cu pantaloni de catifea mov strânşi pe picior, cu bluza corai din care fluturau mâneci înflorate, cu ghete înalte şi cu o caschetă de mătase albă, înfăşurată în voal alb, din care răsăreau încrucişate două ace mari a la Madame Butterfly”, o descrie Alexandru Predescu în „Vremuri vechi bucureştene”.

Citeşte şi: POVESTEA ADEVĂRATĂ a unei PROSTITUATE. „Bărbaţii îmi foloseau trupul ca pe o toaletă….”

Se spune că Miţa ieşea pe străzi de bunăvoie şi îşi alegea singură clienţii, care de obicei erau persoane cunoscute sau cu mulţi bani. „Era o demimondenă, mă rog, hai să-i spunem în mod vulgar, o curvă de mare lux. Lucru rar la vremea aceea, în anii ’20, făcea ciclism prin Bucureşti pentru a-şi menţine silueta”, povesteşte istoricul Neagu Djuvara, în cartea „Un secol cu Neagu Djuvara”.

Iubea luxul pe care şi-l şi permitea. Aşa că avea o trăsură, o maşină coupe şi servitori din Polonia. Mânca numai la Athenee Palace şi mergea la cel mai scump coafor de pe Calea Victoriei.

În timp ce toată lumea făcea baie în public în halat, Miţa a fost printre primele femei care a apărut în mare în costum de baie sumar. Şi nu se temea nici măcar de oamenii legii. Într-o zi a fost somată de un şef de post să iasă din apă. Acesta a şuierat ca aceasta să îl audă, iar Miţa a ieşit nervoasă din apă şi l-a lovit cu umbrela.

Şi-a trimis soţul la cerşit

Pe la mijlocul anilor ’40 s-a căsătorit cu generalul Alexandru Dimitrescu, vremuri în care au început şi problemele financiare. Deşi a trăit ani la rând în lux, Miţa se vede nevoită în închirieze câteva camere din casa pe care o deţinea, iar ea se mută în mansardă. Cu toate acestea, nu a vrut să renunţe la lux, mai ales când se ştia văzută pe stradă. Potrivit historia.ro, se zvonea că îşi îmbrăca soţul în haine vechi şi îl trimitea la cerşit, iar cu banii de pe chirie îşi satisfăcea obiceiurile de a frecventa localuri de lux. Se mai vorbea pe-atunci că Regele Manuel al Portugaliei ar fi cerut-o în căsătorie, ea refuzând pentru că îl iubea pe doctorul Nicolae Minovici.

Casa Miţa Biciclista, în paragină

Clădirea impunătoare construită la începutul secolului al XX-lea, cu faţadă în stil art nouveau, de la numărul 9-11, din Strada Cristian Tell este astăzi goală. Imobilul, declarat monument de arhitectură în stil baroc, a fost câştigat în instanţă de urmaşii Miţei, care l-au revândut cu mult sub preţul pieţei unor cetăţeni spanioli care s-au întors în Spania. Ceva timp, în ea au locuit mai multe familii fără adăpost.