Preţul lemnului de foc a crescut, în România, cu circa 250%, în perioada 2011-2017. Analiză

Prețul lemnului de foc a crescut, în ultimii șase ani, cu circa 250%, de la 120 lei/mc, în 2011, la 300 lei/mc, în 2017, dar există maxime de până la 600 de lei/mc, în sudul țării, potrivit datelor incluse în ediția actualizată a Raportului privind starea pădurilor și industriei lemnului, prezentat miercuri de Fordaq România şi preluat de Agerpres.

06 dec. 2017, 10:01
Preţul lemnului de foc a crescut, în România, cu circa 250%, în perioada 2011-2017. Analiză

Documentul elaborat și asumat de Fordaq România relevă, totodată, că, în același interval de comparație, variațiile prețurilor cherestelei pe piețele internaționale au fost de plus/minus 10%.

În România, pentru masa lemnoasă, prețul mediu a pornit, în 2011, de la valoarea de 71 lei/mc, și a continuat în 2012 cu 85 lei/mc, apoi cu 115 lei/mc în 2014, un an mai târziu cu 155 lei/mc, în 2016 la 173,78 lei/mc, iar în 2017 la 181,29 lei/mc.

În viziunea realizatorilor raportului menționat, industria lemnului din România a ajuns să plătească cel mai mare preț pe resursa de lemn din Europa, respectiv la fag, buștean de gater, prețuri de 85-90 euro/mc.

Comparativ, pe același segment de lemn, dar și pe rășinoase, în alte țări europene tarifele practicate sunt următoarele: în Serbia — preț de 45 euro/mc, în Slovacia și Polonia (60-65 euro/mc), în Franța (65 euro/mc) și în Germania (80 euro/mc).

Conform Inventarului Forestier Național (IFN), la ora actuală, în România, suprafața forestieră este de 6,9 milioane de hectare, iar volumul de lemn pe picior se ridică la 2,2 miliarde de metri cubi.

Datele Romsilva arată că, în România, 3,5 milioane de gospodării se încălzesc, în prezent, cu lemn de foc. Romsilva administrează, la ora actuală, 3,14 milioane de hectare păduri de stat, echivalentul a aproximativ 47% din totalul fondului forestier național.

Proprietari și administratori de păduri din toată țara, producători de mobilă, organizații de mediu și asociații ale forestierilor și-au dat întâlnire, miercuri, la București, la Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi.

Potrivit organizatorilor, Fordaq România — Comunitatea Forestierilor, în parteneriat cu Consiliul Pădurilor și Dezvoltării Rurale, scopul evenimentului este de a analiza starea actuală a sectorului forestier din România, dar mai ales de a găsi soluții care să salveze o întreagă industrie, aflată în pragul falimentului.

Cătălin Tobescu (Fordaq): Politicile publice pe păduri au luat-o în direcții contradictorii, în ultimii 4-5 ani

Politicile publice pe domeniul pădurilor au luat-o în direcții contradictorii, în ultimii 4 – 5 ani, iar la ora actuală ne confruntăm cu o criză artificială a lemnului de foc pentru populație, a declarat, miercuri, la Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi, Cătălin Tobescu, reprezentantul Fordaq România, platformă care administrează o piață online pentru profesioniștii lemnului.

„Nu cred că gândim atât de diferit, ci avem informații diferite. Până în ultimii 4-5 ani am văzut că politicile publice pe păduri au luat-o în direcții contradictorii. Aceste schimbări contradictorii de direcție au condus la o criză teribilă în domeniul pădurilor și suntem într-o criză de resursă, artificială. Ar trebui să discutăm de această criză de resursă atât de gravă din sector. Populația are nevoie de un necesar de 14-15 milioane mc de lemn de foc. Populația trebuie să plătească prețul pieței. Prin modificarea Codului Silvic din iunie, factorul politic a decis să prioritizeze aprovizionare populației cu lemn de foc”, a spus Tobescu.

Potrivit reprezentantului Fordaq România, odată cu transferul domeniului Păduri de la Ministerul Mediului către Ministerul Apelor și Pădurilor, în România s-au dezvoltat două legislații diferite, respectiv pe mediu și pe păduri.

„Pădurile au fost până la un moment dat la Ministerul Mediului, iar ulterior acestea au fost transferate la alt minister, dezvoltându-se astfel două legislații diferite, pe mediu și pe păduri. Problema centrală în acest moment, care a devenit și o problemă socială, este cea legată de criza artificială a lemnului de foc pentru populație, dar și de creșterea prețurilor peste nivelul țărilor din Uniunea Europeană”, consideră Cătălin Tobescu.

Din datele centralizate de Fordaq România reiese faptul că exporturile industriei mobilei au scăzut pe toate cele trei destinații majore de export pe piața europeană: Germania (-3%), Italia (-10%) și Franța (-3%).

Pe de altă parte, importurile de buștean de rășinoase s-au redus foarte mult în 2017, comparativ cu 2016, ca urmare a intrării în vigoare a interdicției complete de export buștean din Ucraina. 

Potrivit unui raport al Consiliului Concurenței privind piața primară a lemnului, indicele mediu de recoltare este anual de 5,86 mc/ha în Cehia, de 5 mc/ha în Germania, de 3,13 mc/ha în Franța, de 3,47 mc/an în Polonia și de 2,15 mc/ha în România.

Creșterea naturală a pădurilor din România este, în fiecare an, de circa 5,4 mc/ha, arată și datele Institutului Național de Statistică (INS), în timp ce Inventarul Forestier Național relevă că ar fi vorba despre circa 7.8 mc/ha.

Proprietari și administratori de păduri din toată țara, producători de mobilă, organizații de mediu și asociații ale forestierilor își dau întâlnire, miercuri, la București, la Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi.

Potrivit organizatorilor, Fordaq România — Comunitatea Forestierilor, în parteneriat cu Consiliul Pădurilor și Dezvoltării Rurale, scopul evenimentului este de a analiza starea actuală a sectorului forestier din România, dar mai ales de a găsi soluții care să salveze o întreagă industrie, aflată în pragul falimentului.